ICCJ: Românii care și-au pierdut economiile la CEC în anii '90 nu vor primi despăgubiri

„Admite recursul în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, în consecinţă, stabileşte că:

În soluționarea cererilor formulate de către titularii de librete C.E.C. de economii cu dobândă şi câştiguri în autoturisme, având ca obiect obligarea C.E.C. Bank S.A. și a Statului Român la restituirea sumelor depuse şi a dobânzii aferente, actualizate cu indicele de inflaţie, nu sunt aplicabile dispozițiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C.-S.A. în vederea achiziționării de autoturisme, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 232/2008, cu completările ulterioare.

Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă”, a transmis ICCJ.

Înainte de 1989, existau bani în portofelele românilor, dar prin magazine bătea vântul. „Caritas”, „Safi” sau „FNI”, au lăsat milioane de oameni fără banii pe care-i strângeau la ciorap.

În timpul Republicii Socialiste România, atunci când se tindea spre un egalitarism utopic, existau totuși clase privilegiate - oamenii regimului sau cei care lucrau în sistemul de alimentație publică.

Ei sunt cei care aveau tot timpul masa plină. Dar cei mai mulți români stăteau la cozi nesfârșite pentru o pâine sau o bucată de carne, la rație. Cum nu prea aveai ce cumpăra, banii se adunau la CEC - Casa de Economii și Consemnațiuni. Libretul de economii îți putea aduce dobânda sau Dacia mult visată.

După 1990, himerele care le erau promise românilor în noul sistem capitalist au sărăcit multe familii.

Banii de la CEC au ajuns la Caritas, Gerald, Mondoprosper, Delphin, SAFI sau FNI. Bilanțul aproximativ este șocant: peste 6 milioane de români au contribuit cu miliarde de dolari la afaceri dubioase desfășurate sub ochii sau cu complicitatea autorităților.