ÎCCJ a anulat sentința prin care statul trebuia să ia înapoi 224 de hectare în dosarul „Băneasa”

Judecătorul care l-a condamnat în prima instanţă pe omul de afaceri Puiu Popoviciu la 9 ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu a decis, la finalul lui 2018, şi latura civilă a scandalului de corupţie: cele 224 de hectare de teren din nordul capitalei ajunse în proprietatea unei companii controlate de multimilionar se întorc la stat.

Acum, după un an și jumătate de la acea hotărâre a instanței, ÎCCJ a decis rejude latura civila a dosarului Baneasa, cu Puiu Popoviciu, care a fost condamnat definitiv.

Decizia ÎCCJ:

„46/1/2020 - Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, de inculpaţii Diaconescu Ştefan, Petrulian Gheorghe, Popoviciu Gabriel-Aurel, Luican Ion Mihai Florin, Alecu Ioan-Niculae, Toader Gabriel Răsvan, Bejenaru Andrei-Mihai, Minea Lizeta, de părţile civile Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, de părţile responsabile civilmente SC Băneasa Rezidential SRL, SC Băneasa Business and Technology Park SA, SC Băneasa Investments SA, precum şi de părţile interesate Ikea România SA, BRD Groupe Societe Generale SA, Carrefour România SA, Unicredit Bank SA, Alpha Bank România SA, NBG Bank Malta Limited, Societe Generale, Unicredit SPA Italia şi Domus-Mex SRL împotriva sentinţei penale nr.267/F din data de 28 decembrie 2018, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia I penală, în dosarul nr. 4445/2/2016. Desfiinţează sentinţa penală apelată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță, respectiv la Curtea de Apel Bucureşti. Desfiinţează formele de executare a măsurilor asigurătorii luate prin sentinţa penală atacată. Respinge, ca rămase fără obiect, cererile de ridicare a măsurilor asigurătorii luate prin aceeași sentință. Respinge, ca nefondate, cererile de ridicare a măsurilor asigurătorii instituite în cursul urmăririi penale în dosarul nr. 206/P/2006, pe care le menține. Respinge, ca tardiv, apelul declarat de inculpatul Todiraş Ioan împotriva aceleiaşi sentinţe penale. Obligă pe apelantul inculpat Todiraş Ioan la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat. Restul cheltuielilor judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Respinge, ca nefondate, cererile apelantelor părţi interesate BRD Groupe Societe Generale SA şi Societe Generale de obligare a părţilor adverse la plata cheltuielilor judiciare. Onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii inculpaţi Minea Lizeta şi Todiraş Ioan, în cuantum de câte 868 lei, se plătesc din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 12 iunie 2020”.

Ce hotărâse Curtea de Apel

Judecătorul a decis pe 28 decembrie 2018 ca terenul de 224 de hectare, aflat în zona de nord a Capitalei, să treacă în proprietatea statului, pentru că - susţine magistratul Curţii de Apel Bucureşti - terenurile au fost donate statului român în 1929 de Maria Bibescu - fiica fostului domnitor Gheorghe Bibescu cu o condiţie - ca în zona să se dezvolte doar activităţi de învăţământ superior agricol, de medicină veterinară, dar şi activităţi de cercetare ştiinţifică.

Ori aici, Popoviciu a dezvoltat un important centru comercial şi un ansamblu rezidenţial cu apartamente de lux. Asta după ce ar fi convins fosta conducere a Universităţii de Ştiinţe Agricole, care administra terenul, să accepte o asociere iar în schimb a primit în ultimii 15 ani bani cu care a plătit salariilor profesorilor.

O situaţie aparte este cea a sediului ambasadei SUA la Bucureşti. Reprezentanţa diplomatică a închiriat pentru 99 de ani nu mai puţin de 40.000 de metri pătraţi din terenul USAMB, iar preţul - 8 milioane de euro - a fost încasat - spun autorităţile - de o firmă la care, culmea universitatea nu era asociată.

Sentinţa Curţii de Apel poate fi contestată, aşa cum s-a întâmplat şi cu latura penală, mai ales că Puiu Popoviciu este profund nemulţumit. Acesta este la Londra unde aşteaptă să afle dacă va fi extrădat în România.

Omul de afaceri afirmă că „abuzul din sentinţa penală s-a prelungit în sentinţa civilă."

Pentru că statul să nu rămână în pierdere după acest proces, Curtea de Apel Bucureşti a instituit popriri pe conturile lui Puiu Popoviciu şi firmelor controlate de acesta, pentru acoperirea sumei de 180 de milioane de dolari, cât era evaluată suprafaţă în 2006 de către specialiştii DNA.

Specialiştii în drept civil susţin că dacă sentinţa Curţii de Apel va rămâne definitivă, statul român are la îndemână cel puţin trei variante să rezolve această situație fără precedent: prima ar fi să accepte vânzarea sutelor de hectare către firmele controlate de Puiu Popoviciu, iar statul să incaseze câteva sute de milioane de euro. A doua variantă ar fi ca statul să devină acţionar la afacerile multimilionarului şi să îşi impună cota de profit. A treia variantă, poate cea mai gravă, este ca toate aceste construcţii să fie demolate, iar terenul să revină la situaţia iniţială.

Cert este că pentru fiecare dintre ipoteze sunt inevitabile procesee de lungă durată.

Articol recomandat de sport.ro

Ce s-a ales de fosta campioană US Open, după divorțul de Jozy Altidore, fostul atacant al lui Sunderland și Villarreal