Guvernul vrea să redeschidă minele închise în ultimul deceniu. Vor fi extrase materii valoroase, de care UE e dependentă
Cu războiul la graniţă şi sancţiuni impuse Rusiei care au dus la creşteri de preţuri în industrie, autorităţile de la noi anunţă revitalizarea mineritului.
Astfel, ar putea fi reluată extragerea de materii valoroase, cum ar fi cupru, zinc, plumb sau grafen. Europa şi întreaga lume le vor folosi tot mai intens în industria auto, robotică şi în construcţii.
Ministrul Economiei anunţă un plan de revitalizare a mineritului, în contextul invaziei Ucrainei. România ar putea relua exploatarea de materii considerate critice la nivelul Uniunii Europene.
Florin Spătaru, ministrul Economiei: „Discutăm cum putem să extragem aceste minereuri critice, aceste materiale critice, şi cum putem să le prelucrăm în România.”
Reporter: „Adică ce am închis acum 10-15 ani, le redeschidem azi?”
Florin Spătaru, ministrul Economiei: „Cu siguranţă nu tot, dar vom avea un plan prin care aceste materii critice la nivel de UE să poată fi extrase și prelucrate în România pentru a crea plusvaloare.”
UE a identificat încă de acum doi ani un total de 137 de produse și materii prime critice, adică de care este dependentă. Pentru metalele critice, de pildă, Rusia are o poziţie dominantă. Sub 5% din materiile critice sunt extrase şi produse în UE.
Iar o parte dintre cele esențiale se găsesc și la noi, precum cuprul şi magneziul. Altele nici nu au fost exploatate până acum.
Alin Mituță, europarlamentar: „Avem acces la minereu de grafit, care se transformă în grafen, folosit la rândul său în industria bateriilor - aici cel mai important zăcământ e la Baia de Fier, judeţul Gorj, care nu se exploatează, au fost încercări de a afla cât minereu există acolo, e nevoie de fie reluat procesul de mapare a resurselor cum e grafenul, mai avem resurse de titan, zirconiu, de importanţă critică. Dar e un proces de durată.”
Țara noastră a închis peste 500 de mine și cariere. Calcarul şi dolomita, alături de polimetalice precum cupru, zinc, molibden, exploatate la Băiţa, în judeţul Bihor, sunt considerate critice.
Maria Trip, Mina Băița: „Au fost 36 de mine de minereuri înainte să se ia fabuloasa decizie de închidere, patru cariere doar pe minereuri polimetalice, azi avem o singură carieră - Abrudul şi o sigură mină - Băiţa. Azi nu putem să mai procesăm niciun gram de concentrat, de cupru, zinc. Astăzi, cu tot ce se întâmplă, o să explodeze la 9-10 mii de dolari tona de cupru, iar noi vom constata că am închis totul fără discernământ, abandonând rezerve importante omologate - vezi tot bazinul Maramureşului, vezi minele din Alba.”
Deocamdată, nu există un plan concret de redeschideri a minelor, din care să reiasă ce tehnologii avem şi cu ce oameni am putea redeschide minele.
Reporter: „Ce mine ar putea fi redeschise?”
Florin Spătaru, ministrul Economiei: „Discutam acum... da, vorbim de magneziu, vorbim de cupru, acest concentrat de cupru, haideţi să vedem…”
Există și un Plan Naţional Geologic, care prevede prospecțiuni pentru determinarea corectă a conținuturilor și cantităților de rezerve din halde și iazuri, cu un buget anual de 2 miliarde de euro. Numai că deși există pe hârtie, prin lege încă din 2018, el nu a fost pus în aplicare până acum.
Un șofer de ride-sharig a încercat să jefuiască o farmacie din București, dar s-a speriat și a fugit. Bărbatul a fost însă repede identificat și reținut de polițiști.
Situație alarmantă în Calafat, unde câinii comunitari stau pe străzile orașului, pentru că Primăria nu are oameni care să îi prindă.
Un profesor de informatică acuzat că a făcut sex cu o elevă a fost arestat pentru 30 de zile. Bărbatul de 43 de ani din Târgu Jiu este cercetat pentru infracțiunea de act sexual cu un minor.
PSD a solicitat, joi, colegilor PNL de la guvernare să-şi definească poziţia faţă de taxa de solidaritate care se aplică companiilor cu venituri mari şi foarte mari.
Republica Moldova vrea să fie ”parte a lumii libere” și respinge declarațiile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, potrivit căruia Moldova va deveni ”viitoarea Ucraină”.
Totalul investiţiilor străine în companiile româneşti se ridică la peste 50 de miliarde de euro în 2022, în top 3 surse de provenienţă a investiţiilor situându-se Olanda (9,3 miliarde euro), Germania (5,4 miliarde euro) și Austria (5,3 miliarde euro).
