Generalul Pițu: În 1989, trupele Rusiei au fost la un pas să intre în România, la cererea lui Ion Iliescu și a grupului său
În decembrie 1989, România a fost la un pas să fie ”invadată” de trupele militare ale fostei Uniuni Sovietice, la cererea de ”ajutor” a lui Ion Iliescu și a unor generali comuniști.
Așa susține generalul Cătălin Ranco Pițu, fost procuror-șef al Secției Parchetelor Militare, care a investigat Dosarul Revoluției din 1989.
Într-un interviu acordat televiziunii publice în luna mai a anului 2023, fostul procuror - care acum s-a pensionat, după 26 de ani de activitate - a povestit că în 23 decembrie 1989, gruparea care preluase puterea de la Nicolae Ceaușescu a formulat o cerere de intervenție către Uniunea Sovietică.
Generalul Pițu susține că acel grup era format din Ion Iliescu, generalul Nicolae Militaru, generalul Nicolae Eftimescu, Silviu Brucan, dar și șeful Comandamentului Infanterie și Tancurilor, generalul Ion Hortopan.
Fostul procuror-șef al Secției Parchetelor Militare afirmă că, prin acea cerere, toți aceștia s-au făcut vinovați de trădare, pentru că au cerut intervenția trupelor sovietice fără încuviințarea Marii Adunări Naționale.
Ca urmare a acestei cereri, în decembrie 1989, la toate cele cinci puncte de trecere a frontierei României cu URSS s-au prezentat omologii sovietici și au cerut permisiunea de a intra cu trupe pe teritoriul României.
Însă, generalul Cătălin Ranco Pițu spune că singurul care a avut puterea să se opună intrării trupelor Rusiei în România, la acea vreme, a fost generalul Ștefan Gușă, care a fost șef al Marelui Stat Major al Armatei Române în ultimii ani ai regimului Ceaușescu (1986-1989).
Jurnalist TVR: Știți cu certitudine că generalul Gușă, în timpul evenimentelor din decembrie, s-a opus venirii trupelor Uniunii Sovietice în România?
Generalul Cătălin Ranco Pițu: ”Da, pentru că în 23 decembrie, știm cu toții, a fost acea chemare a trupelor sovietice, chemare care s-a realizat din biroul ministrului Apărării, de față fiind Ion Iliescu, generalul Nicolae Militaru, generalul Nicolae Eftimescu, Silviu Brucan, dar și șeful Comandamentului Infanterie și Tancurilor, generalul Hortopan. Aceștia au fost cei care, conform legislației de atunci, au săvârșit infracțiunea de trădare. Pentru că solicitarea de ajutor militar fără încuviințare a Marii Adunării Naționale sau cum ar fi a Parlamentului, reprezenta infracțiunea de trădare, infracțiune prescriptibilă, necercetată vreodată, deși atunci când am făcut ancheta, începând cu 2016, probele privitoare la această chemare au fost evidente.
Revenind la comportamentul generalului Gușă, vă pot spune că efectul acelei chemări a fost că în după-amiaza zilei de 23 decembrie, la toate cele cinci puncte de trecere a frontierei cu URSS, s-au prezentat omologii sovietici, împuterniciții de frontieră de partea sovietică. Toți au cerut permisiunea de a intra cu trupe pe teritoriul României, ca urmare a faptului că știau că noua putere de la București a solicitat venirea trupelor”.
Jurnalist TVR: Există dovezi în acest sens?
Generalul Cătălin Ranco Pițu: ”Da, adică toți martorii audiați și sunt și documente militare care vorbesc despre această situație pe care o expun pe scurt acum. Însă partea sovietică a dorit totuși respectarea legalității, iar conform statutului Tratatului de la Varșovia, din care făceam parte, persoana care în mod oficial putea solicita intervenția trupelor sovietice era la momentul respectiv exclusiv generalul Gușă, în calitate de șef al statului major.
O mai putea face ministrul Apărării, Milea, care, după cum știm, s-a sinucis în dimineața zilei de 22 decembrie, și încă nu a fost numit oficial cu decret succesorul lui ca ministru. Deci, în data de 23 decembrie, singura persoană oficială care mai putea permite pătrundere a trupelor sovietice era general Gușă, care auzind că de la Ministerul Apărării Naționale Ion Iliescu și anturajul lui au solicitat ajutorul, s-a opus vehement, a sunat pe frontieră, a dat ordin ca în caz de pătrundere trupele de grăniceri să deschidă focul, lucru care s-ar fi întâmplat.
Am discutat cu militarii români, care la vremea respectivă își desfășurau activitatea pe frontieră, și cu toții au spus că erau hotărâți ca în caz de pătrundere fără autorizație, să tragă.
Un comportament la fel de lăudabil l-a avut și generalul Geantă, care era șeful trupelor de de grăniceri și care împreună cu general Gușă, au reușit împiedicarea pătrunderii acelor trupe, pătrundere care, dacă s-ar fi întâmplat, ar fi generat un rău imens pentru România pe termen lung. Pentru că vă puteți imagina ce ar fi urmat dacă pe teritoriul României veneau, ca în 44, trupele sovietice veneau ca urmare a chemării, dar nu se știe când plecau. Acum, asta este o supoziție personală.”
În prezent, Dosarul Revoluției din 1989 se află la Curtea de Apel București, iar Ion Iliescu (93 de ani), Gelu Voican Voiculescu (82 de ani) – fost vicepremier, şi Iosif Rus (87 de ani) – fost șef al Aviației Militare, vor fi judecați pentru crime împotriva umanității.
Acestea sunt singurele infracțiuni imprescriptibile, la 34 de ani de la Revoluția din 1989.
În seara de 22 decembrie 1989, după declanșarea Revoluției Române, Iliescu a fost desemnat președinte al Consiliul Frontului Salvării Naționale (CFSN), organism al puterii provizorii de stat.
De asemenea, a elaborat Comunicatul de țară și l-a anunțat la posturilor de radio și televiziune.
Pe 3 martie 2023, Ion Iliescu, fostul președinte al României, a împlinit 93 de ani.
„93 de ani, da. O nouă tinerețe”, a glumit Iliescu. „Sunt destul de bine. Umblăm cu sprijin, nu prea ieșim pe afară. Avem un cadru cu care ne deplasăm. Sigur, nu mai avem 23 de ani, ci 93, e o diferență”, a spus fostul președinte.
În schimb, fostul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, a negat toate ”miturile” privind legătura dintre el și fostul președinte al României, Ion Iliescu. Ajuns la București, în aprilie 2010, Gorbaciov a fost invitatul special al Andreei Esca la Știrile Pro TV de la ora 19:00!
Gorbaciov a declarat pentru Știrile Pro TV că s-a cunoscut cu Iliescu doar ”în ultima etapă a desfășurării evenimentelor” din decembrie 1989, când dictatorul Ceaușescu a fost dat jos de la putere: ”Nu ne-am cunoscut înainte”, a subliniat fostul lider sovietic.
De asemenea, fostul președinte al URSS a afirmat că Iliescu nu a sunat la Moscova în decembrie '89 ca să ceară intervenția armatei ruse.
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
Getty
StirilePROTV
Getty
ULTIMELE STIRI
Sursa: Pro TV
Etichete: Rusia, general, ion iliescu, revoluția română,
Dată publicare:
28-12-2023 08:52
