Cinci jurnaliști au murit într-un atac israelian în Gaza. Libertatea presei, din nou pusă sub semnul întrebării

Israelul a lansat un atac masiv în Gaza
Getty

Al Jazeera a anunţat duminică moartea a cinci dintre jurnaliştii săi într-un atac israelian în Fâşia Gaza, inclusiv un reporter bine cunoscut şi pe care armata israeliană a recunoscut că l-a vizat, calificându-l drept „terorist”.

Este vorba de corespondenţii săi Anas al-Sharif şi Mohammed Qreiqeh, precum şi cameramanii Ibrahim Zaher, Mohammed Noufal şi Moamen Aliwa, care potrivit canalului de media cu sediul în Qatar ar fi murit în urma a „ceea ce a părut a fi un atac israelian ţintit" asupra unui cort folosit de jurnaliştii săi în oraşul Gaza, în faţa spitalului al-Shifa.

Numele lor se alătură unei liste de aproape 200 de jurnalişti ucişi în războiul lansat ca represalii pentru atacul sângeros al mişcării palestiniene Hamas din 7 octombrie 2023, potrivit organizaţiei Reporteri fără Frontiere.

Anas al-Sharif, în vârstă de 28 de ani, era unul dintre cei mai cunoscuţi dintre corespondenţii care relatau zilnic din conflictul din Gaza. Armata israeliană a confirmat că l-a vizat, numindu-l drept un „terorist" care „se dădea drept jurnalist".

A fost liderul unei celule teroriste din cadrul organizaţiei teroriste Hamas şi era responsabil de planificarea de atacuri cu rachete împotriva civililor şi trupelor israeliene", a susţinut armata pe Telegram.

Citește și
kaja kallas
Kaja Kallas convoacă o reuniune a miniştrilor de Externe și protestează faţă de marginalizarea UE în negocierile Rusia-SUA

Numindu-l pe Al Sharif „unul dintre cei mai curajoşi jurnalişti din Gaza", Al Jazeera a denunţat atacul israelian drept „o încercare disperată de a reduce la tăcere vocile în aşteptarea ocupării Gazei".

Şi gruparea militantă palestiniană Hamas, care controlează Gaza, a declarat că atacul ar putea semnala începutul unei ofensive israeliene.

Asasinarea jurnaliştilor şi intimidarea celor care rămân deschid calea către o crimă majoră pe care ocupaţia plănuieşte să o comită în oraşul Gaza", a declarat Hamas într-un comunicat.

Denunțuri și acuzații privind libertatea presei în timpul conflictului

În ultimele sale postări pe X, duminică, Anas al-Sharif a raportat bombardamente israeliene „intense" asupra teritoriului palestinian şi a distribuit un scurt videoclip arătând atacuri asupra oraşului Gaza.

Un mesaj pe care jurnalistul l-a scris în aprilie, în eventualitatea morţii sale, a fost publicat pe contul său luni dimineaţă, cerând „să nu uităm de Gaza".

În iulie, Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor (CPJ) a acuzat armata israeliană de o „campanie de denigrare" împotriva jurnalistului prin prezentarea lui în postări online ca membru al Hamas.

„Tendinţa Israelului de a-i eticheta pe jurnalişti drept militanţi, fără a oferi dovezi credibile, ridică semne de întrebare serioase cu privire la intenţiile sale şi la respectul pentru libertatea presei", a declarat Sara Qudah, directoarea regională a organizaţiei cu sediul la New York, în noaptea de duminică spre luni.

Jurnaliştii sunt civili şi nu trebuie niciodată vizaţi. Cei responsabili pentru aceste crime trebuie să fie traşi la răspundere", a adăugat ea într-un comunicat.

Israelul a decis din mai 2024 să interzică difuzarea postului Al Jazeera în ţară şi să-i închidă birourile din ţară, în urma unui mai vechi conflict între canal şi guvernul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, care a escaladat în timpul actualului război din Fâşia Gaza. Armata israeliană i-a acuzat în repetate rânduri pe jurnaliştii postului că sunt „agenţi terorişti" în Gaza, afiliaţi Hamas.

În general, presei internaţionale nu i s-a permis să lucreze în mod liber în teritoriul palestinian de la începutul conflictului. Doar câteva instituţii media atent selectate au putut intra, integrate în armata israeliană, iar reportajele lor fiind supuse unei cenzuri militare stricte. Presa internaţională se bazează pe jurnalişti şi corespondenţi locali, care au plătit un preţ greu în conflict.

Benjamin Netanyahu a evocat în ultimele zile lansarea unei noi ofensive pentru a desfiinţa ultimele bastioane ale Hamas din Gaza, unde o criză a foametei se intensifică, după 3 ani şi jumătate de război.

Atacul Hamas din 7 octombrie 2023 asupra Israelului a dus la moartea a 1.219 persoane de partea israeliană, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ AFP bazat pe date oficiale. Represaliile israeliene din Gaza au provocat deja 61.430 de morţi, majoritatea civili, conform datelor Ministerului Sănătăţii Hamas, considerate fiabile de ONU.

Articol recomandat de sport.ro
Georgina, logodnica lui CR7, postare de 5 stele pe rețelele social media: ”BOOM! / Preciosa”
Georgina, logodnica lui CR7, postare de 5 stele pe rețelele social media: ”BOOM! / Preciosa”
Citește și...
JD Vance: SUA caută un acord de pace acceptabil pentru Rusia şi Ucraina, chiar dacă niciuna nu va fi mulţumită
JD Vance: SUA caută un acord de pace acceptabil pentru Rusia şi Ucraina, chiar dacă niciuna nu va fi mulţumită

Vicepreşedintele american JD Vance a estimat, într-un interviu publicat duminică de postul Fox News, că o soluţionare negociată a războiului dintre Rusia şi Ucraina nu va putea mulţumi niciuna dintre părţi.

Kaja Kallas convoacă o reuniune a miniştrilor de Externe și protestează faţă de marginalizarea UE în negocierile Rusia-SUA
Kaja Kallas convoacă o reuniune a miniştrilor de Externe și protestează faţă de marginalizarea UE în negocierile Rusia-SUA

Şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, a afirmat, într-o declaraţie transmisă duminică presei, că orice acord între SUA şi Rusia pentru încheierea războiului în Ucraina trebuie să includă această ţară şi de asemenea UE.

Liderii UE cer presiune pe Rusia și sprijin pentru Ucraina. Summitul Putin-Trump stârnește temeri la Kiev
Liderii UE cer presiune pe Rusia și sprijin pentru Ucraina. Summitul Putin-Trump stârnește temeri la Kiev

Liderii europeni au cerut duminică menţinerea presiunii asupra Rusiei şi şi-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina, temătoare că summitul Putin-Trump ar putea duce la un acord defavorabil pentru Kiev, relatează AFP.

Recomandări
Proiect de lege. Foști magistrați, militari și polițiști ar putea pierde locuințele de serviciu după pensionare
Proiect de lege. Foști magistrați, militari și polițiști ar putea pierde locuințele de serviciu după pensionare

Foști procurori, judecători, militari, polițiști și angajați din serviciile secrete, precum și urmașii lor, nu vor mai putea folosi locuințele de serviciu după ce sunt eliberați din funcție ori se pensionează.

Reacția lui Vladimir Putin după ce Uniunea Europeană a aprobat un împrumut de 90 miliarde de euro pentru Ucraina
Reacția lui Vladimir Putin după ce Uniunea Europeană a aprobat un împrumut de 90 miliarde de euro pentru Ucraina

Liderii Uniunii Europene au ajuns la o înțelegere pentru ca Ucraina să primească un împrumut de 90 de miliarde de euro, garantat din bugetul UE. Asta după ce nu s-au putut pune de acord asupra folosirii activelor rusești înghețate.

General NATO: Alianța va avea în România a doua platformă de aprovizionare militară a Ucrainei, după cea din Polonia
General NATO: Alianța va avea în România a doua platformă de aprovizionare militară a Ucrainei, după cea din Polonia

Livrările de arme către Ucraina nu au scăzut după oprirea donațiilor directe ale SUA, a declarat generalul Maik Keller. Misiunea NATO estimează că, din ianuarie, va folosi și un centru în România, alături de cel din Rzeszow, Polonia.