GALERIE FOTO. Cutremur 1977: Clădiri importante din Bucureşti distruse în urma seismului din 4 martie
Seara de vineri, 4 martie 1977, rămâne în memoria tuturor celor care au trăit atunci, dar şi în zilele următoare, unele dintre cele mai cumplite momente şi au asistat la scene dramatice.
Cutremur 1977: Clădiri importante din Bucureşti distruse în urma seismului din 4 martie
Alegeri 2024
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
În acea seară, la ora 21:22, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter s-a produs în Vrancea, având efecte devastatoare asupra României. În circa 56 de secunde, seismul a făcut aproximativ 1.570 de victime, dintre care, peste 1.390 numai în Bucureşti.
În Capitală, peste 33 de clădiri mari s-au prăbuşit, majoritatea fiind situate în centrul oraşului
Imediat după cutremur, bulevardele Magheru şi Nicolae Bălcescu, Calea Victoriei, dar şi străzile adiacente dezvăluiau realitatea cruntă: grămezi de moloz şi fiare contorsionate pe locurile unde până de curând erau clădiri - blocul "Casata", blocul "Scala", blocul "Wilson", blocul "Dunărea", blocul "Nestor", blocul "Belvedere", blocul "Continental". Blocurile erau cunoscute de bucureşteni sub aceste nume, atribuite după numele cofetăriei care era la parterul blocului, după numele barului de la subsol ori după numele pensiunii sau al restaurantului de la parter. S-au prăbuşit şi clădiri din str. Apolodor, nr. 27, str. Tudor Arghezi, nr.1, str. Al. Sahia, nr. 35 (actuala J.L. Calderon), str. Brezoianu, nr. 7, str. Hristo Botev, str. Galaţi, nr. 33, blocul OD16 din Militari, blocul de la intersecţia şos. Ştefan cel Mare cu str. Lizeanu, Centrul de calcul de lângă Palatul CFR.
Într-un reportaj transmis de AGERPRES în 7 martie 1977, pe fluxul Ştiri interne, se preciza că între ''(...) construcţiile prăbuşite sau avariate se numără: blocul de pe bulevardul Ştefan cel Mare colţ cu strada Lizeanu; imobilul de pe Tudor Arghezi, situat la întâlnirea acestei străzi cu piaţa Rosetti; cel aflat la întretăierea bulevardului Republicii cu strada Al. Sahia; clădirea de pe strada Ion Ghica, aflată vis-a-vis de Ministerul Comerţului Exterior; cea situată la întretăierea străzilor Brezoianu şi Domniţa Anastasia; edificiul hotelului-restaurant Victoria; imobilul de pe bulevardul Magheru la al cărui parter funcţiona restaurantul Dunărea; blocul ce adăpostea o parte din cofetăria Scala; cel care avea la parter cofetăria Casata; imobilele aflate pe Calea Victoriei, faţă în faţă cu hotelul Athenee Palace''.
Prima clădire prăbuşită pe care trecătorii o întâlneau, în dimineaţa zilei de 5 martie 1977, mergând dinspre Piaţa Romană spre Universitate, era clădirea care avea la parter cofetăria Casata. Celebră pentru specialităţile sale (profiterol, Coupe Jaques şi îngheţata Casata), clădirea a fost reconstruită în perioada imediat următoare şi, o vreme, la parter a fost tot cofetărie. Ulterior, în spaţiul de la parterul clădirii au fost amenajate alte magazine. În imediata vecinătate, tot pe bulevard, erau ruinele blocului care avea la parter terasa "Grădiniţa".
Clădirea a fost reconstruită, iar în prezent la parterul acesteia este un restaurant de tip fast-food
Mergând mai departe spre Universitate, tot pe partea stângă, pe bd. Magheru colţ cu str. C.A. Rosetti, un corp al blocului care avea la parter cofetăria Scala se preschimbase într-un munte de moloz. Cofetăria Scala se mândrea cu un vestit maestru cofetar, care avea o reţetă proprie pentru savarine şi amandine - Dumitru Temciuc. Acesta a supravieţuit cutremurului, iar după ce blocul a fost reconstruit, a mai lucrat în cofetăria de la parter. În anul 2000, chiar dacă nu mai avea spaţiul mare al cofetăriei, îşi amenajase un loc mai mic, de unde cei care ştiau că bătrânul cofetar avea reţetele sale proprii veneau să cumpere celebrele prăjituri.
În prezent nu mai există nici această cofetărie mică; la parterul blocului sunt diverse magazine
Blocul Wilson, situat la intersecţia bulevardului Nicolae Bălcescu cu str. Oneşti (actuala Dem. I. Dobrescu), unde la parter era pensiunea "Bulevard", a rămas, în urma cutremurului, cu faţada prăbuşită. Iniţial, faţada blocului avea formă convexă, iar după ce a fost reconstruit, faţada a căpătat formă concavă.
Chiar lângă Universitate, în faţa Facultăţii de Arhitectură, pe partea dreaptă a bulevardului Nicolae Bălcescu, erau ruinele blocului care avea la parter restaurantul Dunărea. Când a fost reconstruită clădirea, a fost dărâmată şi mica biserică din vecinătate - Biserica Enei -, construcţia nouă fiind ridicată pe locul fostului bloc Dunărea şi al bisericii Enei.
Vizavi de Universitate, în spatele statuii lui Mihai Viteazul, pe strada Colonadelor (actuala Toma Caragiu), erau ruinele blocului care avea la subsol barul Continental şi cele ale clădirii lipite de acest bloc. Construcţia ridicată ulterior, amplasată în spatele Palatului Suţu, ocupă spaţiul pe care erau ambele clădiri.
În spatele Teatrului Naţional, pe strada Alexandru Sahia (actuala J.L.Calderon), nr. 35, la intersecţia cu str. Maria Rosetti, erau trei blocuri lipite. În seara de 4 martie 1977, blocul din mijloc s-a prăbuşit, celelalte două rămânând intacte. Pe acelaşi loc s-a ridicat un alt bloc, mai înalt decât cel care s-a transformat într-un munte de moloz în urma cutremurului.
Tot în spatele Teatrului Naţional, pe str. Tudor Arghezi, s-a prăbuşit imobilul de la nr. 1
Pe Calea Victoriei, aproape de intersecţia cu str. Ştirbei Vodă, se afla blocul care avea la parter celebra cofetărie Nestor, renumită pentru cele mai fine bomboane de ciocolată, dar şi pentru alte specialităţi dulci. Şi acest bloc s-a prăbuşit la 4 martie 1977. Pe locul clădirii distruse a fost reconstruit un bloc, ulterior acesta intrând în ansamblul care a format Hotelul Bucureşti. În prezent, acolo se află Hotel Radisson.
La intersecţia străzii Brezoianu cu strada Domniţa Anastasia, blocul amplasat pe colţ s-a prăbuşit la cutremur, pe locul acestuia fiind construită o altă clădire, cu spaţii comerciale la parter.
Chiar şi blocuri mai noi au avut de suferit în urma seismului din 4 martie 1977 - blocul OD 16 din cartierul Militari şi blocul din şoseaua Ştefan cel Mare colţ cu strada Lizeanu.
Acum, locurile în care erau respectivele imobile arată altfel. În cele mai multe cazuri, s-au construit alte clădiri pe acelaşi amplasament. În alte cazuri, adresele nici nu mai există, întrucât străzile unde se aflau au dispărut prin reamenajarea, în anii '80, a cartierelor care au intrat în ceea ce s-a numit la acea vreme Centrul Civic al Capitalei.
4 martie 1977, cutremurul care a curmat peste 1500 de vieți
Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22 și a fost resimțit în toată zona Balcanilor. A avut o magnitudine de 7,2, fiind al doilea cel mai puternic cutremur înregistrat în România în secolul XX, după seismul din 10 noiembrie 1940. Epicentrul a fost în Munții Vrancea, la o adâncime de 94 km.
Capitala București a fost cea mai afectată de cutremur, aici prăbușindu-se peste 33 de clădiri şi blocuri mari. A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul al XX-lea, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani.
La data producerii cutremurului, Nicolae Ceaușescu, și soția să se aflau într-o vizită oficială în Nigeria. Ceaușescu a aflat despre dezastrul din țară de la un oficial român. Inițial, știrile referitoare la cutremur erau confuze, iar populația vorbea despre o catastrofă mult mai mare. D
35.000 de locuinţe, distruse în 56 de secunde
Bilanțul victimelor și pagubelor materiale a fost impresionant. 1.578 de persoane și-au pierdut viața, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în București. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat după seism circa 35 000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unități economice au fost afectate.
Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autoritățile vremii. Un raport amănunțit al distrugerilor pe care le-a provocat cumplitul dezastru nu a fost dat publicității. În București s-au prăbușit atunci zeci de clădiri. În centru au dispărut blocurile Scală, Continental-Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor. Din cele 33 de clădiri înalte prăbușite atunci, 28 erau construite înainte de 1940.
În afară de capitala țării, cele mai afectate județe au fost cele situate în proximitatea Bucureștiului: Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Vaslui, Iași, Galați și Buzău. Orașul Zimnicea a trebuit refăcut în totalitate.
Personalitățile care și-au pierdut viața
Printre personalitățile care și-au pierdut viața atunci, s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei românești; cântăreața de muzică ușoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneț, Anatol E. Baconsky, poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafița. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la vârsta de doar 19 ani. Alte personalități ale vremii decedate la cutremurul din 4 martie 1977 au fost: poeta Daniela Caurea; scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu și Viorica Vizante; actrița Eliza Petrăchescu; pianistul și compozitorul Tudor Dumitrescu; lingvistul și istoricul literar Ioan Siadbei; mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu; cântăreața Filofteia Lăcătușu; scenograful Liviu Popă; fizicianul Florin Ciorăscu.
Pe lângă pierderile de vieți omenești, cutremurul a produs și dispariția multor monumente de arhitectură. Regimul comunist a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de clădiri considerate incomode, din varii motive.
Tragedia din 1977 se poate repeta oricând, ba chiar mai rău
Prognozele arată că în cazul unui cutremur de peste 7 pe scara Richter, precum cel din 4 martie 1977, mii de bucureşteni şi-ar putea pierde viaţa. Aproape 40.000 de bucureşteni locuiesc în clădiri cu risc seismic şi sunt în pericol în cazul unui cutremur mai puternic, după cum arată o estimare a primăriei capitalei. După ce a făcut un recensământ al clădirilor, primăria a stabilit ca 343 sunt încadrate în clasa 1 de risc seismic. În acestea locuiesc aproape 90000 de persoane. În clasa a două sunt 280 de clădiri, iar în a treia, 620. În total, 40.000 de persoane care stau în cele peste 1200 de clădiri sunt în pericol.
Predicția cutremurelor de pământ, un subiect sensibil
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Pământului susține că publicul, autoritățile și mass media trebuie să știe faptul că seismele nu pot fi anunțate cu exactitate mai devreme de producerea lor, potrivit cercetărilor efectuate de instituțiile abilitate în cercetarea seismică avansată din întreaga lume, cât și literaturii de specialitate.
De-a lungul timpului, oamenii au încercat să facă predicții ale cutremurelor asociind producerea acestora cu diferite fenomene cum ar fi câmpul electromagnetic, condiții meteo, forma și poziția norilor, emisiile de radon, hidrogen sau alte gaze, faze ale lunii, apa din fântâni sau comportamentul animalelor. De asemenea, se fac predicții corelând producerea unor cutremure în anumite zone și activitatea seismică din alte regiuni, însă acestea pot fi sau nu plauzibile.
Oamenii de știință au adoptat o serie de criterii pe baza cărora aceste predicții să fie evaluate (conform rezoluției Comisiei Europene de Seismologie).
Astfel, din punct de vedere științific, pentru a face predicția unui cutremur, trebuie respectați câțiva parametri esențiali precum, identificarea zonei, timpul producerii, magnitudinea cutremurului și probabilitatea producerii. Neglijarea oricărui element menționat anterior, face ca predicția să nu aibă relevanță științifică.
INCDFP a dezvoltat Sistemul Early Warning (Sistemul Rapid de Alertare - REWS), fiind singurul sistem operațional de alarmare din Europa și al treilea din lume. Este un produs 100% românesc dezvoltat special pentru cutremurele vrâncene care transmite rapid alerte când se produc cutremure ≥ 4,5ML, estimând magnitudinea și adâncimea acestora. Timpul de alertare este direct proporțional cu distanța la care ne aflăm față de locul producerii cutremurului (ex: București – aprox. 20-25s, Cluj-Napoca – aprox. 50 s, Deva – aprox. 60s), timp în care putem lua decizii vitale. Această tehnologie este realizată pe baza exploatării diferențelor vitezelor de propagare ale undelor seismice. REWS a fost nominalizat în 2006 la European IST Grand Prize.
Getty
Getty
Getty
StirilePROTV
StirilePROTV
StirilePROTV
Getty
Getty
Getty
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
