43 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977. Specialiști: Un seism de peste 7 grade se poate produce oricând
Miercuri se împlinesc 43 de ani de la cutremurul din 4 martie 1977, cu magnitudinea 7,2, care a făcut prăpăd în România, iar, potrivit site-ului infp.ro, în orice moment se poate produce un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 în zona seismică Vrancea.
Institutul Național pentru Fizica Pământului (INCPFP) notează că România este o ţară cu potenţial seismic ridicat, iar un cutremur cu magnitudine mai mare de 7 se poate produce în orice moment, în Vrancea, la adâncimi între 60 şi 180 km, însă aceasta nu este singura zonă în care pot avea loc seisme cu potenţial distructiv.
Mai multe imagini descoperiți în galeria foto
Potrivit statisticilor, în România cutremurele cu magnitudinea cuprinsă între 3,5 și 4,5 Ml se produc cu o frecvență de cel puțin o dată pe lună și acestea nu prezintă un pericol pentru populație, iar cele mai mari de 5 Ml au loc, aproximativ, o dată la 2-3 ani, ceea ce intra într-o zonă de normalitate pentru regiunea Vrancea.
4 martie 1977, cutremurul care a curmat peste 1500 de vieți
Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:23 și a fost resimțit în toată zona Balcanilor. A avut o magnitudine de 7,2, fiind al doilea cel mai puternic cutremur înregistrat în România în secolul XX, după seismul din 10 noiembrie 1940. Epicentrul a fost în Munții Vrancea, la o adâncime de 94 km.
Capitala București a fost cea mai afectată de cutremur, aici prăbușindu-se peste 33 de clădiri şi blocuri mari. A fost cel mai violent fenomen natural ce a lovit România în secolul al XX-lea, din punctul de vedere al pierderilor umane. Totodată, s-a situat pe locul al patrulea în topul seismelor produse în România în ultimii 200 de ani.
La data producerii cutremurului, Nicolae Ceaușescu, și soția să se aflau într-o vizită oficială în Nigeria. Ceaușescu a aflat despre dezastrul din țară de la un oficial român. Inițial, știrile referitoare la cutremur erau confuze, iar populația vorbea despre o catastrofă mult mai mare. Din cauza întreruperii curentului electric în Capitală, serviciile de comunicație nu au funcționat câteva ore.
35.000 de locuinţe, distruse în 56 de secunde
Bilanțul victimelor și pagubelor materiale a fost impresionant. 1.578 de persoane și-au pierdut viața, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în București. Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse. Imediat după seism circa 35 000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unități economice au fost afectate.
Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autoritățile vremii. Un raport amănunțit al distrugerilor pe care le-a provocat cumplitul dezastru nu a fost dat publicității. În București s-au prăbușit atunci zeci de clădiri. În centru au dispărut blocurile Scală, Continental-Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor. Din cele 33 de clădiri înalte prăbușite atunci, 28 erau construite înainte de 1940.
În afară de capitala țării, cele mai afectate județe au fost cele situate în proximitatea Bucureștiului: Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Vaslui, Iași, Galați și Buzău. Orașul Zimnicea a trebuit refăcut în totalitate.
Personalitățile care și-au pierdut viața
Printre personalitățile care și-au pierdut viața atunci, s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei românești; cântăreața de muzică ușoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneț, Anatol E. Baconsky, poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafița. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la vârsta de doar 19 ani. Alte personalități ale vremii decedate la cutremurul din 4 martie 1977 au fost: poeta Daniela Caurea; scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu și Viorica Vizante; actrița Eliza Petrăchescu; pianistul și compozitorul Tudor Dumitrescu; lingvistul și istoricul literar Ioan Siadbei; mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu; cântăreața Filofteia Lăcătușu; scenograful Liviu Popă; fizicianul Florin Ciorăscu.
Pe lângă pierderile de vieți omenești, cutremurul a produs și dispariția multor monumente de arhitectură. Regimul comunist a folosit pretextul cutremurului pentru a demola o serie de clădiri considerate incomode, din varii motive.
Campania "Există viață după cutremur"
În 2017, Ştirile Pro TV au demarat campania „Există viaţă după cutremur”, menită să tragă un semnal de alarmă în privinţa situaţiei dezastruoase în care se afla un număr impresionant de imobile din România.
Corespondentul Știrilor Pro TV, Rareș Năstase, a prezentat o serie de reportaje spectaculoase realizate în Chile, țara unde spaima și pesimismul au fost inlocuite de acțiuni menite să asigure cetateanului siguranță și încredere.
În Chile, oamenii nu mai vorbesc cu teamă despre seismele care le zguduie în mod frecvent țara și asta pentru că aici construcția de locuinte a devenit prioritate naționala, iar autoritatile au creat un sistem care permite doar ridicarea acelor imobile care respecta cele mai înalte standarde de proiectare și construcție.
Și în Japonia, siguranța cetățeanului este pusă pe primul loc.
"De la modul cum construiesc, cu clădiri testate fizic, construite la scara 1 la 1 în laboratoare mari, la consolidări şi ranforsări vizibile şi eficiente la clădirile cu risc pe care încă le mai au. De la scări de evacuare până la balcoane cu trape, prin care să poată coborî locatarii, în caz de pericol. De la centre mari de comandă, post dezastru, până la punctele de adunare şi ajutor din cartiere. De la exerciţiile prin care sunt învăţaţi, de mici, să supravieţuiască unui dezastru, până la un mod de viaţă care să te facă să conştientizezi pericolul şi să ştii cum să îi faci faţă. O naţiune pregătită în caz de cutremur mare", scrie Rareș Năstase într-o postare pe Facebook.
Tragedia din 1977 se poate repeta oricând, ba chiar mai rău
Prognozele arată că în cazul unui cutremur de peste 7 pe scara Richter, precum cel din 4 martie 1977, mii de bucureşteni şi-ar putea pierde viaţa. Aproape 40.000 de bucureşteni locuiesc în clădiri cu risc seismic şi sunt în pericol în cazul unui cutremur mai puternic, după cum arată o estimare a primăriei capitalei. După ce a făcut un recensământ al clădirilor, primăria a stabilit ca 343 sunt încadrate în clasa 1 de risc seismic. În acestea locuiesc aproape 90000 de persoane. În clasa a două sunt 280 de clădiri, iar în a treia, 620. În total, 40.000 de persoane care stau în cele peste 1200 de clădiri sunt în pericol.
Gabriela Firea se plânge de legislaţia greoaie şi spune că au început demersurile de consolidare pentru doar 96 de clădiri şi numai jumătate sunt în şantier. ”În 41 au început deja să lucreze angajaţii, sunt deschise şantiere, Dacă un singur proprietar nu-și dă acordul, nu poate fi consolidat.”
Primăria a cerut Guvernului şi Parlamentului modificarea legii, pentru că în acest moment, doar proprietarii clădirilor declarate monument istoric pot fi executaţi silit şi scoşi cu forţa din locuinţe dacă se opun consolidării. Specialiştii spun că multe din aceste clădiri sunt un pericol şi la cutremure mici. Pe lângă clările cu risc, s-au şubrezit 9 poduri din Bucureşti, care nu vor rezista la cutremure mari. Este vorba de podul Străuleşti, podul Grant, la care lucrările vor începe anul viitor, dar şi Timpuri Noi, Eroilor sau Ciurel. Probleme sunt şi la Pasajul Unirea şi Fundeni.
Predicția cutremurelor de pământ, un subiect sensibil
Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică Pământului susține că publicul, autoritățile și mass media trebuie să știe faptul că seismele nu pot fi anunțate cu exactitate mai devreme de producerea lor, potrivit cercetărilor efectuate de instituțiile abilitate în cercetarea seismică avansată din întreaga lume, cât și literaturii de specialitate.
De-a lungul timpului, oamenii au încercat să facă predicții ale cutremurelor asociind producerea acestora cu diferite fenomene cum ar fi câmpul electromagnetic, condiții meteo, forma și poziția norilor, emisiile de radon, hidrogen sau alte gaze, faze ale lunii, apa din fântâni sau comportamentul animalelor. De asemenea, se fac predicții corelând producerea unor cutremure în anumite zone și activitatea seismică din alte regiuni, însă acestea pot fi sau nu plauzibile.
Oamenii de știință au adoptat o serie de criterii pe baza cărora aceste predicții să fie evaluate (conform rezoluției Comisiei Europene de Seismologie).
Astfel, din punct de vedere științific, pentru a face predicția unui cutremur, trebuie respectați câțiva parametri esențiali precum, identificarea zonei, timpul producerii, magnitudinea cutremurului și probabilitatea producerii. Neglijarea oricărui element menționat anterior, face ca predicția să nu aibă relevanță științifică.
INCDFP a dezvoltat Sistemul Early Warning (Sistemul Rapid de Alertare - REWS), fiind singurul sistem operațional de alarmare din Europa și al treilea din lume. Este un produs 100% românesc dezvoltat special pentru cutremurele vrâncene care transmite rapid alerte când se produc cutremure ≥ 4,5ML, estimând magnitudinea și adâncimea acestora. Timpul de alertare este direct proporțional cu distanța la care ne aflăm față de locul producerii cutremurului (ex: București – aprox. 20-25s, Cluj-Napoca – aprox. 50 s, Deva – aprox. 60s), timp în care putem lua decizii vitale. Această tehnologie este realizată pe baza exploatării diferențelor vitezelor de propagare ale undelor seismice. REWS a fost nominalizat în 2006 la European IST Grand Prize.
La 43 de ani de la cutremur, doar una din cinci locuinţe este asigurată
Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) a anunţat miercuri că în prezent doar una din cinci locuinţe este asigurată, amintind că astăzi se împlinesc 43 de ani de la cutremurul din 1977, în urma căruia au murit aproape 1.600 de persoane şi 35.000 de cămine au fost afectate.
”Cu toate acestea, la aproape o jumătate de secol de la tragicul eveniment, doar una din cinci locuinţe este asigurată, deşi cutremurul este al doilea risc de care românii sunt îngrijoraţi când vine vorba de locuinţele lor (57%), după incendiu (65%)”, potrivit studiului ”Percepţia românilor faţă de asigurările de locuinţe”, realizat de către IRES pentru UNSAR, potrivit News.ro.
În România, există aproape 9 milioane de locuinţe.
Facebook.com
Facebook.com
Facebook.com
Facebook.com
Facebook.com
Facebook.com
Facebook.com
ULTIMELE STIRI
Sursa: infp.ro, Pro TV
Etichete: romania, seism, tragedie, cutremur 1977, 4 martie 1977,
Dată publicare:
04-03-2020 10:12
