Fraudele online sunt tot mai numeroase. Cum să nu cazi în plasa escrocilor care folosesc date ce imită instituţii publice

62476009
Shutterstock

Autorităţile avertizează că în ultima perioadă s-au intensificat tentativele de fraudă de tip spoofing, în care atacatorii folosesc numere de telefon sau identităţi vizuale care imită instituţii publice, precum DIICOT, ANAF, Poliţia Română sau BNR.

Potrivit DIICOT, scopul acestor atacuri este obţinerea de date personale, acces la conturi bancare sau transferuri frauduloase de bani. Cetăţenii se pot proteja, printre altele, nedivulgând informaţii personale la telefon, verificând autenticitatea apelului şi adresa reală a site-ului sau expeditorului.

DIICOT explică, pe site-ul oficial, că infractorii sună sau trimit mesaje SMS/Email care par a proveni de la autorităţi, folosind un limbaj oficial, numere reale şi adrese de email falsificate. Sunt invocate dosare penale, datorii fiscale sau verificări urgente, cerându-se date bancare, coduri de autentificare sau plăţi în conturi sub pretextul „verificării”.

Sfaturi pentru protejarea cetățenilor

„Instituţiile publice nu solicită niciodată informaţii confidenţiale prin telefon. Cetăţenii sunt sfătuiţi să nu ofere date personale, să nu acceseze linkuri din mesaje suspecte şi să verifice autenticitatea apelurilor prin contact direct cu instituţiile. Tentativele pot fi raportate la Directoratul Naţional pentru Securitate Cibernetică”, menţionează DIICOT.

Sursa citată precizează că atacatorii contactează victimele folosind un număr de telefon care pare a fi asociat cu o instituţie publică. În realitate, numărul afişat nu este cel real, ci este falsificat printr-o tehnică numită spoofing, care implică folosirea tehnologiei Voice over IP (VoIP) pentru a masca numărul real al apelantului, exploatând informaţiile de contact ale victimei fără acordul acesteia.

Există instrumente online care facilitează astfel de atacuri, unele oferite contra cost. Totuşi, atacatorii pot crea propriile instrumente cu resurse limitate, ascunzându-şi numărul real şi afişând unul falsificat pentru a câştiga încrederea victimei.

Cum funcționează tehnica de spoofing

Spoofing-ul este o tehnică prin care infractorii falsifică informaţiile transmise în identificatorul apelantului (caller ID), astfel încât să apară pe ecranul victimei un număr oficial sau recunoscut — precum cel al unei instituţii publice.

Această tehnică le permite atacatorilor să câştige încrederea victimei (apelul pare autentic), să obţină date personale (CNP, coduri IBAN, parole, coduri de autentificare etc.), să convingă victima să facă plăţi sau transferuri de bani şi să obţină acces la conturi bancare sau alte servicii sensibile.

În aceste condiţii, autorităţile recomandă cetăţenilor să nu divulge informaţii personale la telefon - instituţiile publice nu solicită niciodată date sensibile prin apel telefonic, să verifice autenticitatea apelului sunând înapoi la numărul oficial al instituţiei (verificat pe site-ul real), să nu acceseze linkuri primite prin SMS sau email nesolicitat, să verifice adresa reală a site-ului sau expeditorului, să instaleze un antivirus, să folosească aplicaţii care detectează spoofing-ul şi să raporteze tentativa la DNSC.

Articol recomandat de sport.ro
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Iubita lui Jude Bellingham a dat peste cap internetul cu ultima postare
Citește și...
MApN, despre dezinformările privind mobilizarea tinerilor români: Nu am luat în calcul serviciul militar obligatoriu

MApN semnalează pe platforma Inforadar dezinformări privind presupuse mobilizări ale rezerviștilor și pregătirea populației pentru apărare, în contextul războiului din Ucraina, subliniind că aceste narațiuni nu au temei legal și sunt false.

 

O bandă de hoți sparge casele dintr-o comună brașoveană și fură tot. Sunt filmați, dar nu pot fi prinși

O bandă de hoți i-a îngrozit pe locuitorii unui cartier din localitatea Sânpetru din Brașov. 9 gospodării au fost sparte în ultima lună, iar suspecții nu au fost prinși. 

Rudele femeii care a murit în urma unei explozii la Fabrica de Arme din Cugir cer daune morale de 500.000 de euro

Rudele unei femei care a lucrat la Fabrica de Arme din Cugir și a murit acum 7 ani în urma unei explozii cer daune morale de 500.000 de euro. Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul din Alba Iulia.  

Recomandări
Ecuația cu 47 de necunoscute a Guvernului Mureșan. Premierul desemnat are 10 zile să obțină voturile necesare

România are o nouă nominalizare pentru funcția de premier. Președintele Nicușor Dan a făcut anunțul după mai bine de șase ore de consultări cu partidele politice și aproape cinci luni de interimat guvernamental.

Piața neagră a meditațiilor. Profesorii ar fi ascuns peste un miliard de lei de ANAF

După o creștere constantă, în 2025, mai puțini profesori au declarat la ANAF venituri din meditații. Doar 12.500 de cadre didactice, din 250.000, au plătit impozit pentru banii primiți, după ce au pregătit elevi în privat.  

ADDA, despre boala Lyme și momentul în care a trebuit să o ia de la capăt: „Am crezut că sunt nebună”

Un diagnostic, ani de întrebări fără răspuns și decizia de a o lua de la capăt. ADDA este invitata primului episod al podcastului „Punct. Și de la capăt” cu Cosmin Stan.