Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România: Nu mai au ce să caute dughenele, caşcarabetele pe litoral
FPIOR salută controalele şi măsurile ferme luate de ANPC pentru eliminarea unităţilor neautorizate de pe litoral – aşa-numitele chioşcuri improvizate sau “dughene” şi solicită schimbarea legislaţiei în privinţa comerţului cu alimente.
Potrivit FPIOR, acţiunile recente ale ANPC de a îndepărta aceste unităţi ilegale sunt în interesul general al industriei turistice, iar mesajul este clar şi ferm: “nu mai au ce să caute dughenele, caşcarabetele pe litoral”.
Patronatele spun că nu pot permite ca, în vecinătatea unui restaurant sau a unei terase care investeşte şi respectă toate standardele, să apară o unitate improvizată care vinde produse similare fără respectarea acestor cerinţe, practicând un comerţ ilicit.
„Federaţia Ospitalităţii se oferă să implementeze programe comune de educaţie pentru agenţii economici împreună cu ANPC şi solicită schimbarea legislaţiei în privinţa comerţului cu alimente. FPIOR salută controalele şi măsurile ferme luate de ANPC pentru eliminarea unităţilor neautorizate de pe litoral – aşa-numitele chioşcuri improvizate sau “dughene” – apreciind că aceste acţiuni sunt esenţiale pentru protejarea turiştilor şi asigurarea unui mediu de afaceri corect şi civilizat”, anunţă FPIOR.
FPIOR subliniază că respectarea cadrului legal
FPIOR subliniază că respectarea cadrului legal în vigoare reprezintă o condiţie fundamentală pentru protejarea sănătăţii şi siguranţei turiştilor.
Toate meciurile de la FIFA Club World Cup pot fi văzute pe VOYO cu comentariu în limba română.
Potrivit HG 559/2001 privind măsurile de comercializare a produselor alimentare în staţiunile turistice este permisă numai în unităţi turistice de alimentaţie publică clasificate sau în unităţi specializate autorizate. Orice abatere de la aceste reguli poate pune în pericol sănătatea consumatorilor, poate submina încrederea publicului în destinaţiile turistice româneşti şi nu mai trebuie tolerate, arată patronatele.
„Dacă vrem sa facem profit din turism, sa fim oficial o ţară turistică, nici un compromis nu îşi mai are rostul. Toate patronatele sunt îngrijorate de diferenţa care s-a făcut de-lungul timpului: comercianţii înregistraţi plătesc taxe şi primesc controale, in timp ce comerţul ilicit prospera. Multumim ANPC pentru implicare”, spune Valentin Şoneriu, preşedinte FPIOR.
Autorităţile competente au responsabilitatea să aplice legea în mod consecvent, consideră el.
“Apreciem accentul pus de ANPC şi pe componenta preventiv-educativă: operatorilor economici locali li s-au oferit deja soluţii legale (de exemplu, îndrumări pentru organizarea de snack-baruri conforme) astfel încât să se poată alinia cerinţelor legii.
Acest tip de dialog şi consiliere proactivă contribuie la prevenirea abaterilor şi la creşterea siguranţei generale în industrie. De aceea, ne oferim sa punem la dispoziţie cadrul si resursele pentru un parteneriat de lungă durată cu FPIOR -ANPC, privind educarea si consilierea agenţilor economici”, afirmă Valentin Şoneriu.
FPIOR atrage atenţia asupra importanţei menţinerii unui echilibru just între comerţul modern (marile lanţuri de retail alimentar) şi afacerile locale din domeniul HoReCa (hoteluri, restaurante, mici comercianţi) de pe litoral.
Economia turistică
„Economia turistică sănătoasă presupune coexistenta acestor actori într-un mod complementar, nu conflictual. Este esenţial ca niciun segment de piaţă să nu fie defavorizat sau avantajat nejustificat prin aplicarea legii: toţi operatorii – de la mari supermarketuri până la micii comercianţi sezonieri – trebuie să funcţioneze după aceleaşi principii de siguranţă alimentară şi legalitate”, spun reprezentanţii FPIOR.
În prezent, micii proprietari de magazine de pe litoral acuză o diferenţă de tratament şi solicită actualizarea HG 559/2001, argumentând că situaţia economico-comercială s-a schimbat faţă de anul 2001. Federaţia consideră că dialogul cu aceşti întreprinzători locali este necesar, însă respectarea regulilor nu poate fi negociată.
”Nu putem permite ca, în vecinătatea unui restaurant sau a unei terase care investeşte în calitate, igienă şi respectarea tuturor standardelor, să apară o unitate improvizată care vinde produse similare fără respectarea acestor cerinţe – practicând un comerţ ilicit ce riscă să împingă în faliment operatorul corect. O asemenea concurenţă neloială dăunează atât mediului de afaceri local, cât şi turiştilor, care pot fi induşi în eroare de aparenţa unor preţuri mai mici, plătind însă preţul calităţii şi siguranţei”, mai spun ei.
FPIOR pledează pentru condiţii de concurenţă echitabile: marile reţele comerciale trebuie să se integreze armonios în peisajul turistic local, fără a sufoca iniţiativa antreprenorială autohtonă, iar afacerile locale trebuie să se conformeze standardelor moderne de operare. Un litoral modern presupune atât prezenţa retailerilor moderni pentru a deservi nevoile turiştilor, cât şi păstrarea farmecului local prin unităţi de ospitalitate autentice – ambele însă sub aceeaşi umbrelă legală şi de calitate.
”Federaţia avertizează asupra riscurilor pe care proliferarea magazinelor improvizate (chioşcuri neautorizate, tarabe temporare, “caşcarabete”) le prezintă pentru imaginea staţiunilor turistice de pe litoralul românesc. Astfel de structuri, adesea amplasate haotic pe faleze sau în zone aglomerate, pot transmite turiştilor impresia unui mediu neorganizat, lipsit de standarde minime. În plus, multe dintre ele nu dispun de dotările tehnice şi sanitare necesare păstrării alimentelor în condiţii sigure, ceea ce creează un risc direct pentru sănătatea publică”, adaugă ei.
Acţiunile recente ale ANPC
Acţiunile recente ale ANPC de a îndepărta aceste unităţi ilegale sunt apreciate de FPIOR ca fiind în interesul general al industriei turistice.
”Mesajul este clar şi ferm: “nu mai au ce să caute dughenele, caşcarabetele pe litoral”. Eliminarea acestor puncte de vânzare improvizate va conduce la un peisaj turistic mai ordonat şi la creşterea încrederii turiştilor în serviciile oferite pe litoralul românesc. De asemenea, se creează premisele ca operatorii serioşi, autorizaţi – fie ei mici sau mari – să prospere fără a fi subminaţi de competiţia neloială a comerţului clandestin”, menţionează patronatele.
FPIOR remarcă totodată că implicarea autorităţilor locale este crucială în această privinţă. În trecut, unele administraţii locale au tolerat sau chiar au autorizat temporar asemenea structuri improvizate, ceea ce a condus la extinderea lor.
”Este de salutat schimbarea de atitudine din prezent a unor primării de pe litoral – precum Năvodari, Eforie, Costineşti sau Constanţa – care au demarat reevaluarea autorizaţiilor de funcţionare şi eliminarea construcţiilor provizorii neconforme. FPIOR încurajează toate autorităţile locale din staţiunile turistice să urmeze acest exemplu, colaborând strâns cu ANPC pentru a asigura un litoral curat, sigur şi civilizat”, arată FPIOR.
Deşi sprijină aplicarea strictă a HG 559/2001 în forma actuală, FPIOR recunoaşte necesitatea actualizării cadrului legislativ pentru a reflecta realităţile economice ale anului 2025.
”Hotărârea 559/2001 a fost emisă într-un context diferit, când pe litoral nu existau reţele moderne de magazine alimentare, iar comerţul sezonier avea altă amploare. Între timp, industria ospitalităţii şi piaţa de retail s-au transformat semnificativ. Este momentul ca autorităţile centrale (Guvern, Parlament) să revizuiască legislaţia astfel încât aceasta să permită o coexistenţă echitabilă între toţi actorii din turism şi retail, menţinând totodată standardele de siguranţă şi calitate necesare”, mai arată patronatele.
Federaţia lansează un apel ferm către decidenţii de la nivel central de a iniţia consultări cu toate părţile implicate – ANPC, patronatele din turism şi comerţ, autorităţi locale, reprezentanţi ai micilor comercianţi – pentru a elabora soluţii legislative moderne.
”Scopul trebuie să fie crearea unui cadru care: Să protejeze consumatorul – asigurând că oriunde cumpără alimente sau băuturi în staţiuni, acestea provin din surse sigure şi autorizate. Să ofere condiţii egale de concurenţă – eliminând vidurile sau incoerenţele legislative care pot favoriza unii operatori în defavoarea altora. Să valorifice iniţiativa locală – permiţând micilor afaceri să prospere, dar numai în măsura în care respectă normele şi nu afectează negativ ceilalţi jucători din piaţă”, mai arată FPIOR.
Totodată, FPIOR solicită autorităţilor locale să colaboreze activ la implementarea noilor reglementări şi la monitorizarea strictă a respectării acestora.
”Doar printr-un efort conjugat între autorităţile centrale şi cele locale se poate atinge obiectivul unui mediu de afaceri predictibil şi corect pe litoral. Măsurile ferme de reglementare a comerţului din staţiunile turistice nu reprezintă o excepţie românească, ci se aliniază unui trend european de protejare a interesului public în destinaţiile turistice. Numeroase ţări din Europa au adoptat politici similare pentru a asigura siguranţa turiştilor şi calitatea mediului turistic”, menţionează patronatele.
FPIOR subliniază că intervenţiile ANPC sunt în consens cu bune practici europene, oferind câteva exemple notabile
• Spania: În Barcelona, autorităţile locale monitorizează strict plajele, iar vânzătorii neautorizaţi de băuturi, gustări sau suveniruri sunt amendaţi şi eliminaţi de pe domeniul public. Această măsură protejează atât turiştii de produse potenţial nesigure, cât şi afacerile autorizate de concurenţa neloială.
• Italia: Staţiuni renumite precum Sorrento şi Capri au impus restricţii clare – comercianţii ambulanţi nu pot opera pe plajă fără permis, iar vânzarea alimentelor şi băuturilor este limitată doar la unităţi licenţiate. Scopul declarat al autorităţilor italiene este de a menţine echilibrul între păstrarea autenticităţii acestor destinaţii şi necesitatea asigurării unor servicii conforme standardelor.
• Franţa: Pe coasta rivierei franceze (Riviera), reglementările locale sunt de multă vreme stricte: vânzătorilor neautorizaţi le este interzis să desfăşoare comerţ pe plajele publice, iar activităţile de alimentaţie se realizează doar prin operatori autorizaţi, sub supravegherea municipalităţilor. Aceste reguli contribuie la menţinerea renumelui staţiunilor franceze ca locaţii curate, sigure şi orientate spre calitatea experienţei turistice.
”Exemplele de mai sus arată că reglementarea strictă a activităţilor comerciale în zonele turistice este o practică necesară şi benefică. Ţări cu industrie turistică matură au înţeles că un turism durabil şi de calitate implică stabilirea unor limite clare pentru a proteja interesul public, patrimoniul local şi bunăstarea turiştilor. România, ca parte integrantă a pieţei turistice europene, se înscrie pe aceeaşi direcţie prin acţiunile ANPC de pe litoral, pe care FPIOR le consideră nu doar justificate, ci şi absolut necesare pentru viitorul turismului autohton”, spun reprezentanţii patronatului.
Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România reafirmă, în concluzie, angajamentul său de a susţine orice iniţiativă care contribuie la ridicarea standardelor din turism şi la protejarea consumatorilor.
”Sprijinul acordat acţiunilor ANPC pe litoral se înscrie în această filosofie a calităţii şi legalităţii. FPIOR va continua să promoveze un dialog constructiv între mediul de afaceri şi autorităţi, punând accent pe prevenţie, educaţie şi colaborare. Fcem apel la toate părţile implicate – operatori economici, autorităţi locale şi centrale, organizaţii patronale şi profesionale – să colaboreze pentru a transforma litoralul românesc într-un exemplu pozitiv de dezvoltare turistică durabilă.
Prin respectarea legii, actualizarea inteligentă a acesteia şi aplicarea fermă a regulilor în interesul public, putem asigura turiştilor siguranţa şi experienţa plăcută pe care o aşteaptă, consolidând totodată reputaţia României ca destinaţie turistică de încredere. FPIOR rămâne un partener de dialog şi un susţinător activ al oricăror demersuri care servesc acestui scop comun”, afirmă ei.
Federaţia Patronatelor din Industria Ospitalităţii din România este cea mai mare organizaţie naţională din domeniu, care reuneşte peste 1.000 de companii naţionale si reprezintă 24 de judeţe ale ţării plus municipiul Bucureşti, 29 de patronate si peste 26.000 de angajaţi.
Federaţia are ca misiune reprezentarea membrilor în relaţia cu autorităţile centrale, protejarea şi promovarea intereselor actorilor din industrie la nivel naţional şi internaţional.
