Euro a atins un maxim istoric. Ce înseamnă majorările votate de Parlament: la 100 de lei încasați, România cheltuiește 134

×
Codul embed a fost copiat

Efectele provocate de vestea că vor crește cheltuielile statului se văd deja la casele de schimb valutar. Euro a ajuns la cea mai mare valoare atinsă vreodată: 4 lei și 87 de bani.

 

Este reacția investitorilor, care văd că România pregătește noi cheltuieli, în plină criză mondială.

Dacă s-ar majora pensiile și salariile profesorilor, plus alocațiile, deficitul ar ajunge la 11% din PIB, spun economiștii.

Aceștia avertizează că ratingul suveran al țării ar putea fi scăzut de agențiile de specialitate, lucru care ar duce la pierderea investițiilor și la datorii chiar mai mari.

Citește și
Marcel Ciolacu, Parlament
Parlamentul a adoptat rectificarea bugetară, cu majorarea pensiilor și bani pentru profesori. Ce pericole există

Cursul de schimb leu-euro are un al doilea moment de depreciere din acest an, după cel din martie când euro se scumpea din cauza anticipării unei noi crize.

Acum euro se întărește din nou și leul pierde teren din două motive, potrivit analiștilor.

A ajuns la recordul absolut, 4,87, pentru că euro se întărește în raport cu toate monedele regionale, forint, zlot, coroana cehească, dar și pentru că investitorii reacționează și își retrag investițiile după ce Parlamentul a aprobat mai multe cheltuieli.

Un euro mai scump înseamnă importuri mai scumpe, mașini mai scumpe, apartamente și chirii mai scumpe pentru oamenii de rând.

 

România riscă să piardă 3 miliarde de euro din fondurile europene

 

Dar există o altă problemă - una mult mai importantă - am putea pierde fonduri europene dacă facem cheltuieli sociale în criză, spunea miercuri președintele.

Klaus Iohannis, președintele României: "Există nu doar avertismente, există discuții extrem de serioase cu înalți responsabili – nu doresc să nominalizez, dar cu înalți responsabili din Comisia Europeană, care ne-au spus franc: dacă această rectificare aprobată în Parlament intră în vigoare, ni se vor tăia aproximativ 3 miliarde de euro din fonduri europene, fiindcă încălcăm mai multe prevederi ale tratatelor".

Cristian Popa, CFA, membru în Consiliul de Administrație al BNR: "Cred că măsurile vor împovăra semnificativ și grav bugetul țării, nu trebuie să uităm că am intrat în pandemie cu cel mai mare deficit din Europa, peste limita impusă de Comisia Europeană, deficitele erau destul de mari și eram deja în procedura de deficit excesiv. Există de asemenea riscul agențiilor de rating care este mare. Ar putea aștepta să vadă legea promulgată înainte de a acționa, înainte de a lua o decizie în ceea ce ne privește de a ne coborî la statutul de nerecomandabili investițiilor sau nu, s-ar putea să nu aibă răbdare”.

Ce înseamnă cheltuielile în plus votate de Parlament și pe care președintele are acum opțiunea să le respingă o singură dată?

Șeful statului a zis că ar fi vorba despre 6% din PIB. Produsul Intern Brut, adică toate prețurile serviciilor și mărfurilor din România, reprezintă anul acesta 1.058 de miliarde de lei.
6 procente înseamnă 63,5 miliarde.

Dar bugetul de stat, adică partea gestionată de guvern, reprezintă 20% din PIB. Aceste cheltuieli suplimentare ar însemna aproape 30% din bugetul de stat.

Să simplificăm. Pentru fiecare 100 de lei pe care îi încasează, statul român cheltuiește 134 de lei. Iar acești 34 de lei sunt împrumutați.

Sau sunt bani „pe caiet”, cum ar spune unii. Așadar oricum nu avem bani pentru tot ce cheltuim. Dacă deficitul ar crește, ne-am împrumutăași mai scump, iar datoriile ar crește și mai mult.

 

 

Citește și...
CCR a respins sesizarea Guvernului privind dublarea etapizată a alocațiilor. Ce va urma
CCR a respins sesizarea Guvernului privind dublarea etapizată a alocațiilor. Ce va urma

Curtea Constituţională a României a decis, joi, respingerea sesizării Guvernului referitoare la Legea de respingere a OUG 123/2020 pentru modificarea articolului 3 din Legea 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii.

Parlamentul a adoptat rectificarea bugetară, cu majorarea pensiilor și bani pentru profesori. Ce pericole există
Parlamentul a adoptat rectificarea bugetară, cu majorarea pensiilor și bani pentru profesori. Ce pericole există

Plenul Parlamentului a adoptat proiectele privind rectificarea bugetului de stat şi al asigurărilor sociale de stat pe acest an. Aceste proiecte includ amendamente PSD care prevăd bani în plus pentru pensionari sau profesori.

Senatul a adoptat Legea prin care profesorii ar urma să primească bani suplimentari
Senatul a adoptat Legea prin care profesorii ar urma să primească bani suplimentari

Senatorii au votat, luni, proiectul de lege prin care profesorii ar urma să primească un supliment de bani pe fondul pandemiei de coronavirus, după modelul cadrelor medicale.

Recomandări
Proiect privind structura anului școlar 2023-2024. Școala ar putea începe mai devreme de 15 septembrie
Proiect privind structura anului școlar 2023-2024. Școala ar putea începe mai devreme de 15 septembrie

Ministerul Educației a publicat un proiect de ordin privind structura anului școlar 2023-2024, document care este supus dezbaterii publice. 

 

Trafic de coșmar în țară din cauza ninsorilor. Zeci de mașini s-au răsturnat ori au rămas blocate
Trafic de coșmar în țară din cauza ninsorilor. Zeci de mașini s-au răsturnat ori au rămas blocate

Este iarnă în toată regula în jumătate de țară, iar meteorologii au emis un cod portocaliu de viscol și ninsori abundente în cinci județe. Alte 22 și capitala sunt sub cod galben de vreme severă până duminică dimineață.

Kremlin: Cheia încheierii războiului este la Biden, dar nu o foloseşte. În schimb „pompează” arme în Ucraina
Kremlin: Cheia încheierii războiului este la Biden, dar nu o foloseşte. În schimb „pompează” arme în Ucraina

Cheia cu care s-ar putea pune capăt conflictului din Ucraina se află la preşedintele SUA, Joe Biden, care ar putea să dea comandă Kievului, dar Washingtonul nu a fost până acum dispus să o folosească, a declarat vineri Kremlinul, potrivit Reuters.