Euro a atins un maxim istoric. Ce înseamnă majorările votate de Parlament: la 100 de lei încasați, România cheltuiește 134

Este reacția investitorilor, care văd că România pregătește noi cheltuieli, în plină criză mondială.

Dacă s-ar majora pensiile și salariile profesorilor, plus alocațiile, deficitul ar ajunge la 11% din PIB, spun economiștii.

Aceștia avertizează că ratingul suveran al țării ar putea fi scăzut de agențiile de specialitate, lucru care ar duce la pierderea investițiilor și la datorii chiar mai mari.

Citește și

Parlamentul a adoptat rectificarea bugetară, cu majorarea pensiilor și bani pentru profesori. Ce pericole există

Cursul de schimb leu-euro are un al doilea moment de depreciere din acest an, după cel din martie când euro se scumpea din cauza anticipării unei noi crize.

Acum euro se întărește din nou și leul pierde teren din două motive, potrivit analiștilor.

A ajuns la recordul absolut, 4,87, pentru că euro se întărește în raport cu toate monedele regionale, forint, zlot, coroana cehească, dar și pentru că investitorii reacționează și își retrag investițiile după ce Parlamentul a aprobat mai multe cheltuieli.

Un euro mai scump înseamnă importuri mai scumpe, mașini mai scumpe, apartamente și chirii mai scumpe pentru oamenii de rând.

România riscă să piardă 3 miliarde de euro din fondurile europene

Dar există o altă problemă - una mult mai importantă - am putea pierde fonduri europene dacă facem cheltuieli sociale în criză, spunea miercuri președintele.

Klaus Iohannis, președintele României: "Există nu doar avertismente, există discuții extrem de serioase cu înalți responsabili – nu doresc să nominalizez, dar cu înalți responsabili din Comisia Europeană, care ne-au spus franc: dacă această rectificare aprobată în Parlament intră în vigoare, ni se vor tăia aproximativ 3 miliarde de euro din fonduri europene, fiindcă încălcăm mai multe prevederi ale tratatelor".

Cristian Popa, CFA, membru în Consiliul de Administrație al BNR: "Cred că măsurile vor împovăra semnificativ și grav bugetul țării, nu trebuie să uităm că am intrat în pandemie cu cel mai mare deficit din Europa, peste limita impusă de Comisia Europeană, deficitele erau destul de mari și eram deja în procedura de deficit excesiv. Există de asemenea riscul agențiilor de rating care este mare. Ar putea aștepta să vadă legea promulgată înainte de a acționa, înainte de a lua o decizie în ceea ce ne privește de a ne coborî la statutul de nerecomandabili investițiilor sau nu, s-ar putea să nu aibă răbdare”.

Ce înseamnă cheltuielile în plus votate de Parlament și pe care președintele are acum opțiunea să le respingă o singură dată?

Șeful statului a zis că ar fi vorba despre 6% din PIB. Produsul Intern Brut, adică toate prețurile serviciilor și mărfurilor din România, reprezintă anul acesta 1.058 de miliarde de lei.
6 procente înseamnă 63,5 miliarde.

Dar bugetul de stat, adică partea gestionată de guvern, reprezintă 20% din PIB. Aceste cheltuieli suplimentare ar însemna aproape 30% din bugetul de stat.

Să simplificăm. Pentru fiecare 100 de lei pe care îi încasează, statul român cheltuiește 134 de lei. Iar acești 34 de lei sunt împrumutați.

Sau sunt bani „pe caiet”, cum ar spune unii. Așadar oricum nu avem bani pentru tot ce cheltuim. Dacă deficitul ar crește, ne-am împrumutăași mai scump, iar datoriile ar crește și mai mult.

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui