Economiștii desființează „măsurile” economice ale lui Călin Georgescu. „Este revoltător să auzi o asemenea aberație”
Rezultatul din primul tur al alegerilor prezidențiale a avut efecte semnificative asupra piețelor financiare, zguduind bursa și crescând costurile la care se împrumută România, până la cel mai ridicat nivel din ultima perioadă.
Economiștii explică faptul că investitorii percep România ca pe o țară mai riscantă, în contextul în care candidatul care a obținut primul loc în acest tur are viziuni economice și politice considerate îndepărtate de valorile europene. Planul său economic promovează concepte precum „distributism”, producție locală și spiritualitate.
Călin Georgescu a explicat, într-un discurs public, viziunea sa despre economia țării:
„Dacă nu transformăm și nu înțelegem că economia ține de spiritualitate, nu avem cum să ne îndreptăm spre bine.”
Spiritualitatea este un element central în planul său economic, intitulat „hrană, apă, energie.”
Călin Georgescu: „Avem o nișă unică în această lume: hrană de cea mai bună calitate, apă și energie. Putem pune în practică o ideologie suveranist-distributistă, care ar schimba acest sistem.”
Pe site-ul său oficial, candidatul promovează conceptul de „suveranism-distributism,” descris ca un model economic al libertății, binelui comun și frățietății, bazat pe producția locală și democrația participativă.
Christian Năsulea, economist: „Călin Georgescu folosește termeni care nu sunt standard pentru o economie. Creează confuzie în mod voit. Nu ne explică ce înseamnă toate acestea și cum pot fi implementate, având în vedere costurile pe care le implică.”
Printre măsurile propuse de candidatul Călin Georgescu se numără:
-Cotă unică de 10%.
-Stimularea agonisirii averii.
-Impozitarea companiilor mari cu 2% pe cifra de afaceri.
-Redirecționarea fondurilor europene către micii proprietari.
-Încurajarea asocierii libere a proprietarilor agricoli în cooperative.
Criticii susțin că planul său economic este nerealist.
Radu Burnete, director executiv Concordia: „Întregul program vorbește despre micul proprietar și meșteșugar, dar aceste idei nu mai au legătură cu o economie modernă. Nu-mi imaginez ce fel de stat ar putea implementa acest program fără măsuri drastice, precum naționalizările. Separarea României de piața europeană ar fi un dezastru pentru companiile locale.”
Călin Georgescu a declarat că economia României este într-o stare critică: „Economia este distrusă. Noi nu mai producem nimic, nici măcar scobitori. Teza mea este să producem totul intern.”
Economiștii contrazic această afirmație:
Christian Năsulea, economist: „Este revoltător să auzi o asemenea aberație. Avem o creștere de 75% a producției industriale în ultimii 30 de ani. Există firme care produc chiar și scobitori.”
Călin Georgescu: „Stăm pe aur și ne împrumutăm. Ori ești prost definitiv, ori ești vândut altor puteri.”
Specialiștii în energie atrag atenția că acest tip de gândire este periculos:
Mihnea Cătuți, expert energie, EPG:„Resursele naturale nu garantează automat bunăstare. Există fenomenul numit 'blestemul resurselor'. Strategia de dezvoltare a unei țări nu poate depinde exclusiv de resurse.”
După anunțarea rezultatelor primului tur, Bursa de Valori București a scăzut cu aproape două puncte, iar costurile de împrumut ale României au crescut.
Adrian Codîrlașu, președinte CFA România: „Investitorii văd România ca fiind mai riscantă. Un episod de euroscepticism poate duce la pierderea fondurilor UE și la o criză financiară.”
Evenimentele au atras atenția presei internaționale, publicații precum Financial Times și Bloomberg scriind despre efectele politice și economice ale rezultatelor din primul tur.
