The Economist: Orașul din România care a renăscut din propria cenușă
La 1 decembrie România a sărbătorit 100 de ani de la nașterea sa ca stat modern, notează The Economist. Suprafața este mai mică decât în 1918, dar, spre deosebire de vechiul său vecin Iugoslavia, fondată în aceeași zi, a supraviețuit.
Totuși, mulți români nu prea mai simt atmosfera festivă. Economia este în creștere, cu prețul celor care au părăsit țara pentru a-și face un rost peste graniță.
Începând cu 1 ianuarie, România preia președinția reuniunilor ministeriale ale UE, dar Comisia Europeană a atenționat guvernul reformele anticorupție. Infrastructura și sistemul public de sănătate sunt foarte slabe. Deloitte plasează România pe ultimul loc în UE privind calitatea vieții.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
În mod surprinzător, însă, alta este atmosfera în Cluj-Napoca. Orașul din inima Transilvaniei este unul dintre cele două orașe din România a căror populație este în creștere.
Primarul Emil Boc a promis, potrivit The Economist, că în oraș urmează să se construiască locuințe pentru 200.000 de persoane. Activitatea de bază a Clujului, spune Boc, este susținută de cei aproximativ 100.000 de studenți.
După căderea comunismului, Clujul a devenit un "cimitir industrial", spune Călin Hințea de la Universitatea Babeș-Bolyai; atunci primarul orașului și-a orientat activitatea îspre a învrăjbi cetățenii împotriva minorităților maghiare.
Dar în 2007, Boc i-a cerut lui Hintea și colegilor săi să elaboreze o strategie municipală. Acum, Clujul găzduiește 1.350 de companii și un număr estimat de 20.000 de dezvoltatori și ingineri, de la 12.000 în 2014.
Totuși, după cinci ani de creștere spectaculoasă, Clujul își atinge limitele. Se confruntă cu lipsuri de forță de muncă și cu cereri de salarizare escaladate. Wouter Reijers, un om de afaceri olandez, spune că-și plătește dublu inginerii săi față de cum era acum cinci ani. Lucrătorii din construcții sunt atât de puțini, încât sunt aduși muncitori vietnamezi pentru a schimba fața orașului. O cincime din cei care reprezintă forța de muncă au preferat să emigreze în căutarea unei vieți mai ușoare.
Au apărut noi restaurant, iar clădirile istorice au fost restaurate. Dar boom-ul acesta a dus la creșterea prețurilor la proprietăți. Chiar și produsele alimentare și bunurile de uz casnic sunt mai scumpe aici decât în alte părți.
.webp)
