Drulă cere explicații în scandalul dronei, de la Iohannis, Ciolacu și Ciucă: „Este cea mai mare pătrundere”
Liderul USR Cătălin Drulă le cere explicații lui Iohannis, Ciolacu și Ciucă cum s-a putut ca o dronă militară „să se plimbe fără a fi detectată în spaţiul aerian al României”.
Preşedintele Klaus Iohannis ar trebui să explice de ce nu există apărare antiaeriană în zonă, a declarat vineri Cătălin Drulă, după rămășițele de dronă prăbușite în Insula Mare a Brăilei, în condițiile în care localitățile ucrainene de peste Dunăre sunt frecvent bombardate de ruși.
Liderul opoziției cere explicaţii şi liderilor coaliţiei, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, referitoare la cum s-a putut ca o dronă militară „să se plimbe fără a fi detectată în spaţiul aerian al României”.
„O nouă dronă militară a căzut pe teritoriul României. A parcurs 23 km în spaţiul aerian al României, „aparent” nedetectată. Este cea mai mare pătrundere pe teritoriul României a unei drone militare de la începutul războiului din Ucraina. Drona a căzut la doar 8 km de Brăila, conform presei. În acelaşi timp, aflăm din rapoartele oficiale ale NATO că România a alocat doar 1,6% din PIB pentru Apărare, mult sub procentul de 2,5% asumat de Klaus Iohannis în faţa aliaţilor. Banii s-au dus, anul trecut, în Fondul de rezervă al lui Ciolacu, acel buget paralel construit pentru a şantaja primarii”, a scris Cătălin Drulă, vineri pe Facebook.
„În mod normal, Klaus Iohannis ar trebui să explice de ce încă nu avem apărare antiaeriană în zonă, în condiţiile în care oraşele ucrainene de la graniţa de est a României sunt bombardate frecvent de ruşi şi nu suntem la primul incident cu drone căzute pe teritoriul nostru. Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, lăsaţi puţin planurile de capturare a României şi distrugere a opoziţiei, lăsaţi puţin alegerile şi veniţi să explicaţi cum e posibil ca o dronă militară să se plimbe fără a fi detectată în spaţiul aerian al României”, a spus Cătălin Drulă.
MApN anunţă vineri că elemente dintr-o posibilă dronă au fost găsite în Insula Mare a Brăilei.
„În seara zilei de 28 martie 2024, au fost identificate fragmente care par a proveni de la un dispozitiv aerian (dronă), pe un teren agricol din Insula Mare a Brăilei. Ministerul Apărării Naţionale, împreună cu structuri specializate din cadrul Sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, desfăşoară vineri, 29 martie 2024, cercetarea incidentului, conform procedurilor operaţionale specifice”, a transmis Ministerul Apărării.
Premierul Marcel Ciolacu a spus „haideţi să aşteptăm ancheta”, întrebat, vineri la Timişoara, dacă drona care ar fi căzut în apropiere de Brăila este de provenienţă rusească.
De ce nu pot fi depistate dronele
Constantin Spânu, purtătorul de cuvânt al MapN, a explicat, în septembrie 2023, după un alt incident similar, că dronele nu pot fi depistate de radar pentru că zboară prea jos.
„Dronele de atac respective folosite de Federaţia Rusă în aceste atacuri atacă la înălţimi mici şi foarte mici, până în 100 de metri. Este un principiu de radiolocaţie, de fizică. Mijloacele radar la aceste înălţimi mici şi foarte mici obţin imaginea foarte greu, pentru că în aceste înălţimi există relief, există elemente de infrastructură, există vegetaţie, există chiar păsări, iar dronele au dimensiuni asemănătoare cu ale păsărilor. Deci, există foarte multe limitări tehnice pentru orice tip de raiolocator din lume, oricât de performant ar fi, iar noi dispunem de aparaturi de radiolocaţie de ultimă generaţie şi de înaltă performanţă".
Etichete: braila, catalin drula, drone, klaus iohannis,
.webp)
