Dosarul Revolutiei din 1989 a fost clasat de procurorii militari. Mesajul revolutionarilor: "Domnule Iohannis, actionati!"
In timp ce dosarul mineriadei a fost redeschis si fosti demnitari sunt acuzati de infractiuni contra umanitatii, dosarul revolutiei este clasat.
Procurorii militari care investigau evenimentele sangeroase din decembrie '89 au ajuns la concluzia ca faptele nu sunt prevăzute de legea penală ori s-au prescris. Asta chiar daca tot ei sunt cei care vorbesc despre mii de morti si raniti. Revoltati de aceasta decizie, revoluţionarii cer demisia procurorului general si a sefului parchetelor militare.
Pe 22 decembrie 1989, dupa rusinoasa fuga a cuplului Ceausescu de pe acoperisul CC al PCR cu elicopterul, au murit impuscati zeci de oameni. Dupa aproape 26 de ani, drama lor ramane fara urmari: faptele de atunci ale ucigasilor nu ar fi prevazute de legea penala.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Este concluzia procurorilor militari, care in urma cu doar un an promiteau in sfarsit o ancheta completa pentru cei peste o mie de morti la Revolutie.
Romania a fosta condamnata la CEDO pentru ca nu a investigat complet evenimentele sangeroase din Decembrie 1989. Iar procurorii militari au pus intre copertile aceluiasi dosar, tragediile a mii de romani care si-au pierdut viata sau au fost raniti, mai ales dupa condamnarea si cuplului Nicolae si Elena Ceausescu.
„Nu am niciun dubiu ca ar contesta cineva din Asociatie ce am sa spun: demisia imediat a Procurorului General al Romaniei si al sefului parchetelor militare Ion Vasilache, demisia imediat. Domnule Cazanciuc, domnule Iohannis, actionati. Nu pot 2 oameni sa ucida a doua oara mortii din Revolutie. E inadmisibil sa inchizi dosarul revolutiei, pur si simplu sa sfidati un popor intreg sa si arate ei muschii”, spune Teodor Maries, Presedintele Asociatiei 21 Decembrie.
Procurorul general al Romaniei Tiberiu Nitu, posesor el insusi al unui certificat de revolutionar, si generalul Ion Vasilache, seful parchetelor militare sunt acum pe lista neagra a revolutionarilor care le cer demisia. Refuza sa accepte explicatiile juridic motivate ca nimeni nu va mai raspunde pentru cele petrecute la Revolutie.
Dosarul Revolutiei a fost clasat: iar anchetatorii spun nu doar ca faptele soldate cu morti si raniti nu sunt prevazute de legea penala, dar si ca pentru unele a intervenit prescriptia, iar altele au fost amnistiate.
Este drept ca au fost alte cateva sute de procese legate de evenimentele din decembrie 1989, iar cea mai cunoscuta condamnare, pentru reprimarea revolutiei de la Timisoara, a fost cea a generalilor Mihai Chitac si Victor Athanasie Stanculescu. Amandoi au primit cate 15 ani de inchisoare.
Sanse ca dosarul revolutiei sa fie redeschis si finalizat mai sunt. Revolutionarii si toti cei nemultumiti de decizia procurorilor militari de a clasa investigatia se pot plange la Inalta Curte de Casatie si justitie. Decizia magistratilor instantei supreme va fi insa hotaratoare pentru soarta celui mai sangeros episod din istoria Romaniei dupa cel de-Al Doilea Razboi Mondial.
Avand in vedere incidenta prevederilor legale referitoare la indivizibilitatea ori conexitatea unor fapte comise in contextul evenimentelor din decembrie 1989, fapte care, initial, au facut obiectul unor cauze distincte, pe parcursul desfasurarii cercetarilor, in 2.172 de dosare s-a dispus reunirea cu alte cauze, in functie de zonele in care au avut loc evenimentele.
De asemenea, in alte 32 de dosare s-a dispus declinarea competentei de solutionare in favoarea parchetelor civile. Parchetul General mai arata ca, in raport de competenta materiala, respectiv de complexitatea cauzelor, o parte dintre dosarele instrumentate initial de catre parchetele militare de pe langa tribunalele militare Bucuresti, Iasi, Cluj si Timisoara, au fost declinate in favoarea parchetelor militare ierarhic superioare, respectiv preluate de catre acestea, in principal de catre Sectia Parchetelor Militare.
In 112 dosare, Sectia Parchetelor Militare (Directia Procuraturilor Militare) si celelalte parchete militare au dispus trimiterea in judecata a 275 de inculpati, din care: 25 de generali (10 din MApN si 15 din Ministerul de Interne); 114 ofiteri (32 din MApN si 82 din MI); 13 subofiteri (8 din MApN si 5 din MI); 36 militari in termen si 87 civili.
In celelalte dosare, constatandu-se existenta unor cauze care au impiedicat punerea in miscare a actiunii penale, au fost dispuse solutii de netrimitere in judecata, retinandu-se, in cele mai multe situatii, cazul prevazut de art. 10 lit. e C.pr. pen anterior cu referire la eroarea de fapt, dar si cazul prevazut la art. 10 lit. g C.pr. pen anterior referitor la interventia amnistiei, prescriptiei ori a decesului faptuitorului.
In timpul Revolutiei, au fost ucise peste 1.000 de oameni, alte 3.000 fiind ranite.
Romania, condamnata la CEDO pentru lipsa investi gatiilor din Dosarul Revelutiei
In aprilie 2015, Romania a fost condamnata, la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), pentru lipsa unei investigatii efective in dosarul Revolutiei. Astfel, statul roman trebuie sa plateasca 15.000 de euro vaduvei unui barbat omorat in casa, de un glont care a trecut prin fereastra, in decembrie 1989, relateaza adevarul.ro.
Ancheta a fost deschisa in 1990 de Parchetul Militar Bucuresti, dosarul fiind conexat in 2007 cu o alta cauza privind actele de violenta comise in Bucuresti in decembrie 1989. Cum investigatia nu a fost finalizata nici in 2009, Catalina Filip, sotia victimei, s-a adresat CEDO. Curtea de la Strasbourg a decis ca statul roman sa ii plateasca reclamantei suma de 15.000 de euro, pentru lipsa unei investigatii efective in ceea ce priveste moartea sotului ei, fiind incalcat articolul 2 (dreptul la viata) din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului, relateaza aceeasi sursa.