Doctorița cercetată de Colegiul Medicilor pentru fake-news-uri legate de vaccinarea anti-Covid a postat și despre paracetamol
Doctorița Flavia Grosan, cercetată disciplinar de Colegiul Medicilor după ce a distribuit un fake-news despre vaccinurile anti-Covid, susține că nu crede în eficiența paracetamolului și nu l-a prescris niciodată pacienților.
Doctorița a declarat pe rețelele sociale că: „Am tratat zeci de mii de oameni în cariera mea profesională. De la buburuze la seniori de peste 90 de ani. Dar niciodată n-am folosit paracetamolul. Știința? Poate. Intuiție, sigur”.
Declarațiile ei vin în contextul în care președintele SUA, Donald Trump, a afirmat că paracetamolul provoacă autism, contrar dovezilor științifice certe care nu au stabilit nicio legătură între acest medicament generic extrem de folosit în lume și tulburarea de spectru autist.
Oficialii administrației Trump ar urma astfel să stabilească o legătură controversată între autism și utilizarea analgezicului Tylenol (paracetamol – n.red.) la femeile însărcinate. Iar președintele Statelor Unite va sfătui femeile americane însărcinate să nu mai ia paracetamol decât dacă au febră mare.
Trump declarase deja de duminică faptul că va face un anunț „uimitor” privind autismul, spunând că această tulburare este „scăpată de sub control”, dar că acum ar putea avea și o cauză cunoscută.
Ce conține Paracetamol
Paracetamolul, un medicament folosit și în România pentru tratarea durerilor ușoare și moderate, dar și a febrei, a ajuns în centrul dezbaterilor după o declarație a lui Donald Trump care a stârnit controverse.
Acetaminofenul (Tylenol) și paracetamolul (Panadol) sunt același medicament pentru ameliorarea durerii. În Statele Unite și Japonia, acesta se numește acetaminofen, iar în Europa și în majoritatea țărilor din restul lumii se numește paracetamol, scrie National Library of Medicine National Center for Biotechnology Information.
Farmaciile din România comercializează paracetamol de la mai mulți producători.
Paracetamolul este indicat în tratamentul simptomatic al durerilor de intensitate uşoară până la moderată, cu diferite localizări: dureri de cap, dureri de dinţi, dureri ale muşchilor sau articulaţiilor, dureri menstruale şi tratamentul simptomatic al febrei, conform prospectului publicat de Agenția Națională a Medicamentului.
Acest medicament este recomandat numai adulţilor şi adolescenţilor cu vârsta de 12 ani şi peste, mai scrie în prospect.
În cazul femeilor gravide sau care alăptează, conform prospectului, acestea ar trebui să se adreseze medicului înainte de administrarea medicamentului.
În prospectul oficial nu este menționată vreo asociere între administrarea paracetamolului în timpul sarcinii cu riscul de autism la copil, așa cum a afirmat președintele american Donald Trump.
La dozele recomandate de medic, pe termen scurt, paracetamolul poate fi utilizat în timpul sarcinii şi alăptării, doar după evaluarea raportului beneficiu terapeutic matern/risc potenţial fetal, conform prospectului oficial.
Ca orice medicament, paracetamolul poate provoca reacții adverse, însă acestea nu apar la toate persoanele.
Declarațiile controversate ale doctoriței din Bihor
Doctorița Flavia Grosan a făcut o postare în luna august în care făcea referire la un bărbat nevaccinat care a început să aibă „dureri în piept, ceaţă mentală, o durere foarte puternică în gât şi o oboseală teribilă” după ce „a avut relaţii intime” cu o iubită vaccinată.
„Şi eu mă gândesc la asta de mult timp. Are 32 de ani şi nu este vaccinat, dar are o iubită vaccinată, iar după ce a avut relaţii intime cu ea, a început să aibă dureri în piept, ceaţă mentală, o durere foarte puternică în gât şi o oboseală teribilă. M-a contactat pentru că şi-a dat seama că nu a mai avut niciodată astfel de simptome şi că totul a apărut imediat după expunerea fizică — fluide corporale, orice — la această femeie vaccinată. Asta este ceea ce se numeşte „shedding” (eliminare de particule virale post-vaccin)”, se arăta în postarea de pe pagina de Facebook a medicului penumolog din Bihor.
Colegiul Medicilor din Bihor s-a mai autosesizat şi în primăvara anului 2021, în timpul pandemiei de COVID-19, după ce medicul Flavia Groşan a afirmat că a vindecat o mie de persoane infectate cu virusul SARS CoV-2 în cabinetul său privat, tratând aceste cazuri cu un banal antibiotic, în timp ce tratamentele din spitale, ale pacienţilor cu COVID-19, au dus la decesul acestora.
Atât Colegiul Medicilor din România, cât şi Societatea Română de Pneumologie au reacţionat dur după postarea Flaviei Groşan, recizând că promovează şi susţin exclusiv medicina bazată pe dovezi ştiinţifice.
Preşedintele CMR, Cătălina Poiană, preciza că trebuie să se ia „atitudine” în cazurile de medici „cu derapaje grave la adresa ştiinţei şi a adevărurilor medicale”, care pot prejudicia sănătatea publică.
