Pungile de plastic subțiri, cu mâner, interzise și în România. Cât de dăunătoare sunt

O lege în acest sens a fost votată de Senat şi va intra în vigoare din iunie dacă va trece și de Camera Deputaților. Ar fi un mic pas înainte spre o țară mai curată și mai sănătoasă.

Din păcate, noi nu am învăţat nici acum să colectăm deșeurile selectiv și nici nu avem infrastructura necesară. Astfel că pungile ajung la groapa de gunoi sau sunt aruncate în natură, unde se descompun în 100 de ani, după ce le fac rău păsărilor și animalelor sălbatice

Potrivit unei directive europene, toată Europa ar urma să renunţe la punga de plastic subţire cu mânere, celebra punga tip maieu. Dispariția din România ar trebui să înceapă de la 1 iulie, de când pungile de plastic nu vor mai fi vândute. Iar de la 1 ianuarie 2019 vor dispărea din magazine.

Vorbim de cea mai folosită pungă de clienţii magazinelor. Ca să vă daţi seama de ce scapă natura, am filmat câteva minute ieşirea dintr-un magazin din Bucureşti. 23 de clienţi au ieşit unul după celălalt cu astfel de pungi.

Citește și

O furtună puternică a transformat o plajă din Liban în groapă de gunoi

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Partea proastă este că după ce îşi fac cumpărăturile, foarte mulţi nu le reciclează, iar plasticul foarte subţire ajunge în natură.

În fiecare an, românii aruncă pe câmpuri peste o mie de tone de pungi, adică peste 500 de milioane de bucăţi. Ca să înţelegeţi cât de mare este această cifră, trebuie să ştiţi că puse cap la cap toate aceste pungi fac înconjurul ecuatorului de 4 ori.

Cea mai mare firmă de reciclare din ţară spune că anual sunt strânse 1500 de tone de pungi. Alte 5 mii de tone ajung în gropile de gunoi. Acolo rămân aproape intacte timp de 100 de ani.

Partea proastă este ca atunci când ajung în natură, pungile sunt capcane letale pentru animale. În oceane astfel de scene sunt frecvente. Animalele şi păsările confundă pungile de plastic cu mâncarea, iar foarte multe dintre ele mor asfixiate.

Dacă în vestul Europei pungile sunt reciclate cu mare grijă, ca să nu polueze, România are mari probleme la acest capitol. Autorităţile locale nu au creat infrastructura necesară pentru a putea colecta selectiv. Acolo unde totuşi exista infrastructura, iar oamenii sunt responsabili, chiar gunoierii zădărnicesc eforturile.

Adrian Prodanel, membru Asociaţiei Patronale a Prelucrătorilor de Mase Plastice: "Chiar şi aia care le reciclează vin gunoierii şi le strâng în acelaşi container. Pungile sunt greu de colectat."

Pentru că nu este în stare să recicleze gunoiul, România riscă amenzi de 100 de mii de euro pe zi. Pungile de plastic vor fi înlocuite de pungi de hârtie şi de plastic biodegradabil, mai scumpe.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5