Decizie definitivă în cazul fostului senator Hăucă, acuzat că a primit mită în coniac


Ultimul update: Marti 14 Mai 2019 15:50
Data publicarii: Marti 14 Mai 2019 15:38
Categorie: Stiri actuale
sticle coniac

Decizie finală într-un dosar trimis în juecată acum 3 ani de procurorii DNA.

Este vorba despre dosarul în care procurorii DNA i-au trimis în judecată în decembrie 2016 pe Dan Anton, la data faptelor judecător în cadrul Curţii de Apel Iaşi, şi Teodor Haucă, fost senator, în prezent administrator al unei firme, pentru mai multe fapte de corupţie, printre care şi trafic de influenţă.

Dan Anton este acuzat trafic de influenţă (două fapte), violarea vieţii private, şantaj, dare de mită, iar Teodor Haucă de trafic şi cumpărare de influenţă. În dosar au mai fost deferiţi justiţiei: Marina Moglan, concubina lui Anton Dan (având dublă cetăţenie română şi moldovenească), pentru complicitate la şantaj şi la dare de mită, Renato Del Gatto, om de afaceri italian, pentru cumpărare de influenţă, Mihaela Gabriela Prelipceanu, la data faptei grefier la Judecătoria Iaşi, pentru favorizarea făptuitorului.

În 2017, fostul senator rădăuțean a fost condamnat pentru trafic de influență și cumpărare de influență iar Dan Anton, a primit patru ani și două luni de închisoare cu executare. Haucă ar fointervenit pe lângă Anton pentru ca acesta să își folosească influența asupra unor magistrați din cadrul Curții de Apel Iași în cazul unui traficant româno-moldovean.

De asemenea, fostul senator ar fi intervenit la Ministerul Transporturilor pentru acordarea a trei licențe de transport pentru un cunoscut de-al său care i-a dat cinci sticle de coniac, în valoare de 50 de euro. In același dosar uriaș a mai fost condamnat la doi ani și două luni de închisoare cu suspendare și Renato Del Gatto, pentru cumpărare de influență. 

 

Decizia definitivă în dosarul lui Anton şi Hăucă

 

I. Admite apelurile declarate de inculpaţii Haucă Teodor, Anton Dan şi Del Gatto Renato împotriva sentinţei penale nr. 143 din data de 6 iulie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II- a penală. Desfiinşează, în parte, sentinşa penală apelată şi rejudecând, în fond:


1. În baza art. 396 alin. 5 raportat la art. 16 alin. 1 lit. b) teza I din Codul de procedură penală, achită pe inculpatul Haucă Teodor sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 35 din Codul penal şi art. 292 alin.1 din Codul penal cu ref. la art.6 din Legea nr. 78/2000. Înlătură dispoziţia de confiscare a sumei de 50 de euro (respectiv a echivalentului în lei a acestei valute la cursul BNR de la data plăţii) de la inculpatul Haucă Teodor. Înlătură dispoziţia de obligare a inculpatului Haucă Teodor la plata cheltuielilor judiciare în cuantum de 10.000 lei, acestea rămânând în sarcina statului.

2. 3. Înlătură pedeapsa complementară şi pedeapsa accesorie prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. c din Codul penal, aplicate inculpatului Del Gatto Renato constând în interzicerea dreptului de a se afla pe teritoriul României.


3. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei penale apelate care nu contravin prezentei decizii.


II. Respinge, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Structura Centrală împotriva sentinţei penale nr. 143 din data de 6 iulie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II- a penală. III. Respinge, ca nefondat, apelul declarat de partea civilă Guţu Constantin împotriva aceleiaşi sentinţe. Cheltuielile judiciare ocazionate de soluţionarea apelurilor declarate de inculpaţii Haucă Teodor, Anton Dan şi Del Gatto Renato, precum şi de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, Structura Centrală rămân în sarcina statului.

Obligă apelantul-parte civilă Guţu Constantin la plata sumei de 200 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru apelantul-intimat-inculpat Haucă Teodor, în sumă de 314 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei. Onorariul cuvenit apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru apelanţii-intimaţi-inculpaţi Del Gatto Renato şi Anton Dan, precum şi pentru intimatele-inculpate Prelipcean Mihaela Gabriela şi Moglan Marina, în sumă de câte 1.253 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei.

 

Acuzaţiile la adresa fostului senator

 

Potrivit unui comunicat al DNA, ca urmare a faptului că Parchetul de pe lângă Judecătoria Huşi, în 2014, a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a unei persoane (având dublă cetăţenie română şi moldovenească), pentru contrabandă calificată în formă continuată, o rudă a acesteia a apelat la Teodor Haucă pentru ca acesta să îşi folosească influenţa asupra unor magistraţi din cadrul Curţii de Apel Iaşi, în vederea soluţionării favorabile a dosarului respectiv.

DNA precizează că, la 14 mai 2014, cu ocazia unei întâlniri organizate la un hotel din Iaşi, la care au participat printre alţii Haucă şi Anton, acesta din urmă le-a dat asigurări interlocutorilor săi că poate interveni pe lângă cei doi judecători învestiţi cu judecarea cauzei.

Procurorii susţin că, în intervalul 8 mai 2014 - 9 februarie 2015, în schimbul intervenţiei sale, dar şi pentru a garanta succesul demersurilor frauduloase, Dan Anton a cerut şi primit de la Haucă şi o altă persoană următoarele foloase: stingerea unei datorii pe care o avea la un avocat, prin încheierea unui contract de asistenţă juridică cu persoana trimisă în judecată, contra unui onorariu consistent (2.000 euro), şi achitarea unor servicii hoteliere şi de transport pe raza oraşului Chişinău, precum şi plata consumaţiei la un restaurant din localitatea Străşeni din Republica Moldova.

Magistraţii CA Iaşi au menţinut, în februarie 2015, pedeapsa de 4 ani şi 6 luni de închisoare faţă de persoana pentru care judecătorul Anton susţinuse că a intervenit.

"Începând cu 18 septembrie 2014, între Anton, concubina acestuia şi Renato Del Gatto au avut loc mai multe întâlniri al căror subiect îl constituia facilitarea intrării şi dezvoltării unor investiţii în infrastructură pe piaţa din Republica Moldova, de către acesta din urmă. Aceste tatonări s-au concretizat în august 2015, când inculpatul Del Gatto i-a promis magistratului Anton o sumă consistentă, dar neprecizată de bani, pentru sine, şi un post de conducere într-o instituţie financiară, pentru inculpata Moglan. Dan Anton a fost de acord cu 'oferta' omului de afaceri, angajându-se că va interveni în acest sens atât pe lângă o persoană influentă din cadrul Parlamentului Republicii Moldova cât şi pe lângă unii membri din guvernul acestui stat", se arată în comunicat.

DNA menţionează că cei doi chiar i-au intermediat omului de afaceri o întâlnire cu unul dintre miniştrii guvernului din Republica Moldova.

"La 27 februarie 2015, Anton, sprijinit de Marina Moglan, a pătruns în locuinţa fostului soţ şi, fără consimţământul acestuia, a instalat un mijloc tehnic de înregistrare video, disimulat într-un ceas electronic, (achiziţionat de către o persoană de pe un site de vânzări on-line, din dispoziţia judecătorului şi plătit de acesta din urmă) în scopul obţinerii unor imagini care să conţină detalii din viaţa privată a acestuia. Aceste filmări urmau să fie folosite ulterior de către cei doi inculpaţi în vederea şantajării persoanei respective, dar şi de a-l discredita pe acesta în faţa diferitelor organisme ale statului", au reţinut anchetatorii.

Magistratul mai este acuzat că, în noiembrie 2014, beneficiind de ajutorul concubinei sale, l-a cointeresat material, prin oferirea unor sticle cu băuturi alcoolice, pe inculpatul Cătălin, agent de pază la o firmă care asigura securitatea unităţii şcolare frecventată de cei doi copii minori ai inculpatei Moglan.

"În schimbul acestor bunuri, inculpatul trebuia să îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv să-i semnaleze magistratului orice vizită făcută de tatăl minorilor în cadrul unităţii şcolare, fiind 'pus în gardă' în acest fel, cu privire la prezenţa persoanei respective pe raza municipiului Iaşi. În perioada mai 2014 - februarie 2015, după pronunţarea divorţului, fostul soţ al inculpatei Moglan şi-a manifestat intenţia de a devoala în mass-media datele pe care le deţinea privind imoralitatea lui Anton, formulând mai multe plângeri penale, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de ameninţare care-l vizau pe judecător", se mai spune în comunicat.

DNA mai precizează că, pentru a-l descuraja şi pentru a-l determina pe acesta să înceteze demersurile iniţiate în justiţie sau făcute pe lângă alte autorităţi ale statului, Dan Anton a constrâns persoana respectivă prin ameninţare cu decăderea din drepturile părinteşti şi interdicţia de a mai intra în contact cu copii minori, sens în care prin intermediul concubinei a introdus mai multe acţiuni în instanţă în baza unor documente obţinute în mod fraudulos.

Pe de altă parte, sursa citată arată că, în iunie 2013, Teodor Haucă a acceptat promisiunea unor foloase viitoare, de la un om de afaceri (martor denunţător) şi a primit, în Chişinău, cinci sticle de coniac, în cuantum de 50 de euro, şi a pretins pentru Dan Anton achitarea unui dejun şi a unei nopţi de cazare în Chişinău.

"Aceste foloase au fost primite, în contextul în care inculpatul Haucă şi-a exercitat influenţa asupra unor funcţionari publici din Ministerul Transporturilor, determinându-i pe aceştia să emită un număr de trei licenţe de transport, pentru societatea martorului denunţător. La 11 mai 2015, grefiera Prelipceanu a fost audiată de procurorii anticorupţie, în calitate de martor, ocazie cu care aceasta a fost întrebată în legătură cu natura mai multor mesaje text, tip sms, transmise de pe numărul său de telefon mobil pe numărul de telefon mobil al judecătorului", mai menţionează DNA.

Aceste mesaje, conform comunicatului, cuprindeau în esenţă ameninţări formulate de către inculpată la adresa lui Dan Anton, privind o viitoare denunţare a acestuia la DNA, ca urmare a unor infracţiuni de corupţie şi despre care aceasta pretindea, în cuprinsul mesajelor, că are cunoştinţă.

"Inculpata a precizat în declaraţia dată la momentul respectiv că acele ameninţări nu aveau nicio bază reală, dar după încheierea audierilor, l-a contactat pe magistratul Anton, printr-un intermediar pe care l-a instruit să utilizeze un limbaj codat şi să-l avertizeze pe acesta că este interceptat de către DNA, lucru care s-a şi întâmplat la 13 mai 2015", mai susţin anchetatorii.

 

Sursa: Agerpres/ StirileProTV

VIDEO PROTVPLUS.RO