„Alba-neagra, la ÎCCJ”. Curtea Supremă a publicat decizii diametral opuse, cu efecte în dosarele de evaziune. Cum justifică
Un complet pentru dezlegarea unei chestiuni de drept de la Instanţa supremă a luat o decizie cu efecte în dosarele de evaziune fiscală aflate pe rolul instanţelor de judecată.
Luni, un complet format din nouă judecători s-a reunit pentru a dezbate o sesizare primită de la Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I penală, cu următoarea chestiune de drept: „În interpretarea art. 10 din Legea nr. 241/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024 publicată în Monitorul Oficial nr. 437 din 13 mai 2024, neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate determină neregularitatea actului de sesizare a instanţei?".
Iniţial, pe site-ul Instanţei supreme a fost postată următoarea decizie: „neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate nu determină neregularitatea actului de sesizare a instanţei şi restituirea cauzei la procuror".
Instanța a publicat o primă interpretare favorabilă continuării proceselor
Cu alte cuvinte, procesele de evaziune fiscală aflate pe rolul instanţelor pot continua şi în lipsa raportului de expertiză.
Ulterior, Instanţa supremă a postat pe site o decizie având un conţinut diametral opus: „În interpretarea art. 10 din Legea nr. 241/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 126/2024 (publicată în Monitorul Oficial nr. 437 din 13 mai 2024), neîntocmirea raportului de expertiză de specialitate determină neregularitatea actului de sesizare a instanţei, ceea ce atrage restituirea cauzei la procuror". Practic în lipsa raportului de expertiză de specialitate, dosarele se întorc la parchet.
Într-un comunicat transmis marţi, Instanţa supremă susţine că a fost vorba de o „eroare umană" la publicarea pe site şi nu în conţinutul documentului semnat de cei nouă judecători.
„Clarificări privind eroarea de publicare a minutei deciziei nr. 430/2025 soluţionată în dosarul nr. 1070/1/2025 referitoare la aplicarea prevederilor art. 10 din Legea nr. 241/2005 în mecanismul pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept în materie penală. Potrivit dispoziţiilor art. 41 din Regulamentul de ordine interioară al ÎCCJ, după încheierea deliberării, completul de judecată întocmeşte minuta hotărârii, care este semnată de toţi cei 9 judecători ce au participat la soluţionarea cauzei. Această minută reprezintă actul oficial şi autentic ce consemnează soluţia adoptată de complet. Diferenţa apărută între cele două versiuni publicate ale aceleiaşi hotărâri nu reflectă o schimbare a soluţiei pronunţate, ci este rezultatul unei erori umane de publicare, survenită în procesul de afişare a documentului. Conţinutul eronat a fost rectificat imediat ce neconcordanţa a fost identificată, prin raportare la minuta semnată de judecători, singura care are valoare juridică. Menţionăm că la nivelul Înaltei Curţi a fost declanşată o verificare administrativă având ca scop prevenirea unor situaţii similare în viitor. Această situaţie nu afectează valabilitatea hotărârii pronunţate şi nici caracterul ei obligatoriu pentru instanţe, astfel cum rezultă din minuta legal semnată a completului de judecată", spune ÎCCJ.
Explicațiile oficiale provoacă reacții critice
Schimbarea deciziei ÎCCJ a fost criticată dur de fostul ministru al Justiţiei Stelian Ion.
„Alba-neagra, la Înalta Curte. Miza: marile dosare de evaziune. Ieri, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a discutat interpretarea art. 10 din Legea nr. 241/2005 privind evaziunea fiscală: dacă lipsa raportului de expertiză de specialitate atrage sau nu neregularitatea actului de sesizare a instanţei şi restituirea cauzei la procuror. Problema nu este una pur teoretică. De această interpretare depinde soarta unor dosare grele de evaziune fiscală. Grav este însă altceva: minuta deciziei a apărut iniţial într-o formă, iar ulterior a fost modificată în sens exact opus. Mai întâi: lipsa expertizei nu atrage neregularitatea. Apoi, 'peste noapte': lipsa expertizei determină neregularitatea şi restituirea dosarului. Indiferent care va fi soluţia finală, simplul fapt că o minută se schimbă radical, în sens favorabil inculpaţilor, ridică suspiciuni extrem de serioase. Nu vorbim despre o virgulă sau o eroare materială, ci despre o 'inadvertenţă' care poate arunca în aer anchete de mare corupţie şi evaziune fiscală. Şi apare o întrebare legitimă: cum se face că astfel de 'erori' nu sunt niciodată în defavoarea infractorilor?", scrie Stelian Ion, într-o postare pe Facebook.
Etichete: curtea suprema, iccj,
Dată publicare:
