De unde a venit coronavirusul în România. Studiul românesc care răstoarnă teoriile despre Covid-19
O echipă de cercetare MedLife a studiat virusul SARS-CoV-2, ajungând la concluzia că tulpina care a ajuns în România a venit din Wuhan, și că, în acest moment, e foarte puțin probabil ca pacienții care au avut Covid-19 să se poată reinfecta.
Studiul a avut ca scop analizarea întregului genom al virusului SARS-CoV-2 care circulă în România. Cercetarea a fost derulată integral cu resurse umane și operaționale locale și a implicat secvențierea genoamelor virusului din diferite regiuni geografice ale țării, atât de la pacienți asimptomatici, cât și simptomatici. Au fost secvențiate 53 de probe provenite din 7 orașe: București, Galați, Slatina, Suceava, Cluj, Focșani și Tulcea, potrivit unui comunicat al MedLife.
Nu e o teorie a conspirației, virusul care circulă în România provine cu certitudine din Wuhan
Cercetătorii MedLife au constatat că originea virusului SARS-CoV-2 care circulă pe teritoriul României se află în Wuhan, virusul din România având identitate de secvență de 99,97% cu virusul original identificat în China (în medie au fost identificate 9 mutații per genom, numărul maxim fiind de 13). În plus, potrivit echipei de cercetare, noul coronavirus a ajuns în România în urma răspândirii virusului din China trecând prin Europa.
De altfel, datele analizate arată că mutațiile detectate la virusurile secvențiate de către echipa de lucru din România sunt similare cu cele identificate cel mai frecvent în Marea Britanie. Cu toate acestea, nu se poate afirma cu certitudine faptul că virusul a fost adus cu precădere din această zonă, întrucât mutațiile identificate se găsesc și în alte tări din Europa.
“Echipele de cercetare depun eforturi uriașe la nivel global pentru secvențierea tulpinilor de SARS-CoV-2. Acest proces este foarte important pentru identificarea originii virusului, a surselor de proveniență ale epidemiilor din diferite regiuni și a dinamicii transmiterii intra și intercomunitare. Înțelegerea modului de răspândire este esențială pentru lupta pe care o ducem cu toții împotriva acestui virus. Mai mult, secvențirea genomului ar putea ajuta mult la dezvoltarea tratamentelor și a vaccinurilor viitoare. Pentru acest studiu a fost folosită metoda de secvențiere dezvoltată de CDC (Centers for Disease Control) din Statele Unite, fiind o metodă care permite secvențierea completă a genomului viral”, a spus biologul Dumitru Jardan, doctor în științe medicale, coordonator științific al studiului.
Cum s-a răspândit virusul în România
Echipa de cercetare a evaluat în cadrul studiului și modalitatea de răspândire a virusului pe teritoriul țării, iar datele analizate atestă că transmiterea noului coronavirus s-a făcut în cea mai mare parte local.
“Pe lotul nostru de studiu s-a observat că în fiecare focar diversitatea genetică a virusurilor este relativ mică, fiind detectate diferențe notabile mai degrabă între focare, ceea ce înseamnă că în fiecare focar au fost puțini oameni care au adus virusul din afara țării, transmiterea virusului fiind în mare parte intracomunitară. Acest lucru se datorează, probabil, și restricțiilor de circulație impuse în această perioadă”, a mai spus biologul Dumitru Jardan.
E foarte puțin probabil ca pacienții care au avut Covid-19 să se poată reinfecta
În cadrul aceluiași studiu s-a pus un accent important pe mutațiile genei S, mutațiile careia se presupune ca ar permite virusului să infecteze oamenii care au trecut deja prin boală. Astfel, mutațiile identificate la pacienții din România arată că este puțin probabil ca virusul să poată reinfecta pacienții vindecați, se mai arată în comunicat.
“Gena S este cea mai importantă genă pentru infecțiozitatea virusului întrucât codifică o proteină ce se leagă direct de receptorul de pe suprafața celulelor umane, aceasta fiind deseori ținta unui răspuns imun antiviral. Mutațiile identificate de echipa noastră la nivelul genei S nu susțin teoria legată de faptul că virusul ar fi capabil de reinfecție. În viitor însă situația s-ar putea modifica. Cercetătorii la nivel mondial studiază îndeaproape modificările care apar la nivelul acestei gene pentru a identifica din timp dacă virusul a suferit această mutație, aceasta fiind cea care ar putea totuși duce la o reinfecție”, a mai spus biologul Dumitru Jardan.
Nu în ultimul rând, secvențierea genomului pentru acest virus a permis verificarea metodei de detectare a virusului SARS-CoV-2 folosită în Sistemul Medical MedLife. Metoda utilizată la pacient se bazează pe identificarea unor secvențe din genomul virusurilor, iar mutațiile care pot apărea în aceste secvențe interferă cu funcționarea testului. Echipa de studiu a arătat că mutațiile identificate la pacienții din România nu interferă cu metoda folosită. În consecință, a fost validat faptul că virusul nu a suferit mutații care să îl facă mai greu detectabil.
Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat, joi, că sunt mai multe tulpini ale noului coronavirus în circulaţie.
“Orice virus în evoluţia lui suferă mutaţii, la fel cum suferă şi modificări de patologie. Suntem într-un context în care nu avem un virus stabil. Sunt mai multe tulpini în circulaţie. Avem mai multe fenotipuri, am avut mai multe clustere în diferite ţări, noi ne adaptăm la evoluţie, la simptomatologie şi tratăm ca atare”, a arătat Tătaru, într-o declaraţie acordată presei, după o vizită în Gorj.
Curba infectărilor în România va continua să crească
Potrivit rezultatelor studiului, în următoarea perioadă curba infectărilor cu virusul SARS-CoV-2 în România va continua să crească.
“Considerăm că mediul de afaceri, cu precădere marii angajatori, și administrațiile publice centrale și locale trebuie sa privească cu mare precauție relaxarea suplimentară a restricțiilor ce previn răspândirea bolii. Cu siguranță o eventuală creștere a numărului de testări și o adâncire a anchetelor epidemiologice va duce la identificarea unui număr mai mare al cazurilor respectiv la stingerea graduală a răspândirii comunitare. Există și o responsabilitate importantă a cetățenilor, a fiecărui individ, care ține de educație și de maturitatea socială. Avem o mare șansă ca țară să ieșim cu fruntea sus din lupta cu acest flagel”, a declarat Mihai Marcu Președinte și CEO MedLife Group.
Pro TV
Getty
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
