De ce unele județe au mai multe cazuri de Covid-19: 2.800 de teste în Cluj, 8 în Ialomița
Autoritățile din România au început să impună restricții mai dure în unele județe sau localități, în funcție de numărul cazurilor de infectare cu coronavirus, raportat la numărul de locuitori din zona respectivă.
Însă numărul mai mare de îmbolnăviri din zonele aflate în scenariu roșu provine și în urma unui număr mai mare de teste efectuate de autorități.
Potrivit G4Media, dintre cele 36.181 de teste raportate sâmbătă de GCS la nivelnațional, o treime - adică 12.723 - au fost efectuate în București. Cele mai multe teste, după București, au fost efectuate în Timiș – 3151, Cluj – 2.831 și Iași – 2.030. Toate trei se află în scenariul roșu, pentru că au depășit incidența de 3 la mie în ultimele două săptămâni și suportă restricții dure, cum ar fi închiderea activităților care se desfășoară în spații închise, sau purtatul măștii peste tot.
Alegeri 2024
15:07
BEC a retras materialele online ale unui candidat. Ce regulă importantă nu a respectat și care a fost reacția lui
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
Pe de altă parte, județul Călărași a efectuat doar 8 teste în ultima zi, iar Ialomița 9 teste. Sub 100 de teste au efectuat și județele Giurgiu (94), Prahova (85), Brăila (70), Dâmbovița (40). Toate se află în scenariul verde sau galben, cu restricții mai ușoare.
Această problemă a raportat-o și Prefectura Cluj, care joi a publicat o analiză a ratei de pozitivare a testelor în mai multe judeţe, potrivit News.ro Județul Cluj se află în scenariul roșu, cu o incidență de 4,87, potrivit ultimului raport al GCS, de duminică.
Potrivit datelor prezentate, în judeţul Cluj s-au făcut miercuri 2.616 teste, fiind confirmate 371 de cazuri, ceea ce reprezintă o rată de pozitivare de 14,18%. În judeţul Maramureş, de exemplu, care apare în statisticile naţionale cu o incidenţă de 2,43 cazuri la mia de locuitori, s-au făcut în aceeaşi zi doar 343 de teste, fiind confirmate 161 de cazuri, reprezentând o rată de pozitivare de 46,94%.
Analiza s-a bazat pe numărul de teste şi numărul de cazuri confirmate în data de 28 octombrie.
Potrivit datelor prezetate, în judeţul Argeş, rata de pozitivare este de 20,12%. Miercuri s-au făcut 492 de teste, fiind confirmate 99 de cazuri. În statistica de joi a Grupului de Comunicare Strategică (GCS), judeţul Argeş apare cu o incidenţă cumulată de 0,98 cazuri la mia de locuitori în ultimele 14 zile.
În judeţul Braşov, rata de pozitivare este 28,47%. Miercuri s-au făcut 734 de teste şi s-au confirmat 209 cazuri. În statistica GCS de joi, judeţul Braşov areo incidenţă cumulată de 2,61 cazuri la mia de locuitori.
În judeţul Cluj, rata de pozitivare este de 14,18%. Miercuri s-au făcut 2.616 teste, fiind confirmate 371 de cazuri. În statistica de joi a GCS, judeţul Cluj are cea mai mare incidenţă cumulată în ultimele 14 zile, respectiv 4,3 cazuri la mia de locuitori.
Potrivit aceleiaşi analize, judeţul Constanţa are o rată de pozitivare de 7,99%, judeţul Dolj 39,35%, judeţul Galaţi 19,64%, judeţul Prahova 35,9%, iar judeţul Giurgiu 34,62%. În acest judeţ s-au făcut miercuri doar 78 de teste, fiind confirmate 27 de cazuri noi.
Judeţul Maramureş are cea mai mare rată de pozitivare, potrivit analizei Prefecturii Cluj, respectiv 46,94%, deşi în statistica de joi a GCS judeţul are o incidenţă cumulată în ultimele 14 de doar 2,53 cazuri la mia de locuitori.
Preşedintele Klaus Iohannis a fost întrebat, miercuri, într-o conferinţă de presă, dacă i se pare corect ca unele măsuri de restricţionare a activităţilor să fie luate în funcţie de incidenţa cumulată din ultimele 14 zile, având în vedere că unele judeţe prelucrează zilnic mii de teste, în timp ce altele doar câteva zeci şi a răspuns: ”Este un sistem care a fost elaborat de experţi recunoscuţi de la noi şi care se bazează pe criterii obiective. Sigur, putem să ne întrebăm cât de perfect este sistemul. Cred că nu există nici un sistem perfect în pandemie, însă, până în momentul de faţă se vede că aceste criterii au reflectat destul de acurat realitatea din teren. Dar am preluat întrebarea dumneavoastră şi o voi da mai departe la grupul de experţi”.