Deși Parlamentul a decis majorarea salariului minim din agricultură și acordarea unor facilități fiscale celor care lucrează în acest sector, fermierii abia găsesc angajați pentru muncile câmpului.  

Iar forța de muncă necesară în acest domeniu, într-un moment în care se prefigurează o criză alimentară, este mai mult decât deficitară în România.

Doar 2 la sută din populația activă de la noi, care trăiește la țară, are calitatea de salariat în agricultură.

La fiecare recoltă, proprietarul unei plantații de căpșuni din Dolj își petrece timpul căutând angajați. I-ar plăti cu 3.000 de lei brut pe lună și le-ar asigura un contract legal de muncă. Nu prea găsește, însă, amatori. Cei mai mulți preferă să lucreze cu 200 de lei pe zi, plus mâncare și băutură, ”la negru” și fără obligația de a veni, zi de zi, la lucru.

Iulică Dicu, fermier: "Vrem să plătim, vrem să angajăm oameni cu carte de muncă, dar nu găsim."

La o fermă de vaci din județul Alba, salariile ajung până la 4.000 de lei net, plus bonuri de masă. Chiar și așa, directorul a fost nevoit să aducă angajați din Asia.

Dragoș Vasilovici, director fermă: "În momentul de față avem patru muncitori din Nepal și ne gândim să completăm echipa tot cu muncitori nepalezi."

Angajat din Nepal: "Lucrez la sala de muls. Sunt aici de un an și o lună."

Între timp, agricultorii noștri pleacă în vestul Europei. Un bărbat spune că, după 3 luni de muncă într-o pepinieră din Germania, el și soția lui s-au întors cu 10.000 de euro. Și-au renovat casa și se gândesc la următorul contract.

Gheorghe Ghera, agricultor: "Acolo ajungi la 70-80 de euro pe zi. 1500 îi pui bine, bani de trimis acasă."

Parlamentul a decis miercuri să majoreze salariul minim în agricultură, silvicultură și pescuit la 3.000 de lei brut, după modelul din construcții. Agricultorii vor beneficia de scutirea impozitului pe acest venit și nu vor mai plăti contribuții pentru sănătate.

Alfred Simonis, deputat PSD: "Era imperios necesar. La nivel mondial se discută despre o penurie a alimentelor"

Însă, din păcate, România nu-și poate plăti muncitorii din acest domeniu la concurență cu țările dezvoltate din vestul Europei. Practic, dintr-un salariu brut de 3000 de lei, câștigul în mână va fi de 2362 de lei.

Reporter: Dacă vine un fermier acum să vă angajeze cu 3000 de lei, mergeți?
Gheorghe Ghera, agricultor: Nu!. Omul dacă a fost dus pe dincolo, s-a învățat să ia mai mult. Pentru 3000 de lei…. acolo, 3000 de lei îi ia în 2 săptămâni!"

Din cei 1,6 milioane de oameni care ne asigură hrana, aproape 8 la sută sunt salariați. Jumătate dintre agricultori sunt lucrători pe cont propriu, iar 41 la sută muncesc în propria gospodărie, neremunerați. Ei sunt cei așteptați în ferme, la câmp și în sere.

Date actualizate, potrivit INS:

- Ocupați cu agricultura: 8%
- Patroni: 1%
- Lucrători pe cont propriu: 50%,
- Lucrători familiali neremunerați: 41%

Până în acest moment, însă, câștigurile nu i-au convins.

Pe de altă parte, constructorii, care beneficiază de trei ani de aceste prevederi acordate acum și agricultorilior, spun că măsurile nu au oprit - neapărat - exodul muncitorilor, dar au venit cu alte avantaje.

Alexandru Dascălu, managerul unei firme de instalații: "Practic, au dispărut banii la negru, dăm salariile pe card, taxele au fost mult mai mici și asta pentru noi a fost un plus."

Legea va merge acum la promulgare.