De ce nu vom vedea niciodată vaporașe pe Dambovița și când am putea avea spații verzi în loc de șosele, pe malurile râului
Cea mai mare problemă de trafic a Bucureștiului vine din faptul că acesta este direcționat pe două axe diametrale, pe baza unui concept din anii ’70, de mult abandonat în alte orașe, spune arhitectul Teodor Frolu, invitat la Pro Verde.
Pentru a rezolva această problemă, e nevoie de viitoarea Autostradă de Centură a Capitalei, fapt ce ar permite și regândirea din temelii a funcțiunii malurilor Dâmboviței, care ar putea deveni zone verzi, de relaxare.
Teodor Frolu: “Toată lumea spune "Domnule, când vedem și noi pe Dâmbovița vapoare?" Vapoare nu se poate pe Dâmbovița. Este o diferență de nivel de 11 metri între Lacul Morii și ieșire, nu ai cum să ecluzezi, nu ai spațiu suficient.
Dar în schimb se pot face, pe anumite tronsoane, așa cum am făcut și noi în zona Bibliotecii Naționale, tronsoane care pe apă să aibă niște activități.
Dar cel mai important este de a da mai mult spațiu verde lângă râu. Spațiu verde pe care nu poți să-l iei decât de la trafic.
Toată lumea zice "aaa, cum să iei de la trafic?" Păi tocmai de acolo trebuie să iei, pentru că diametrala - ideea asta că traversezi prin mijlocul orașului din din Est în Vest, cum este diametrala Dâmboviței, este un concept al anilor '70, de mult abandonat, și care creează de fapt marea problemă de trafic a Bucureștiului.
Este traversarea asta de la Nord la Sud, și de la Est la Vest. Trebuie să o elimini printr-o autostradă de centură pe care încă nu avem după 30 și ceva de ani (...) Și atunci, acest spațiu -vorbesc de zonele unde ai mai mult de două benzi - trebuie să rămână doar pentru circulația locală de conectare, și nu o diametrală. Acel spațiu îl aduci lângă râu și-l integrezi într-un format, în funcție de zonă.(...)
Problema Dâmboviței este că ai foarte multe părți, entități, organizații care administrează câte o bucățică. Dacă toate acestea nu se pun la masă - adică Primăria Generală, primăriile de sector, Apele Române, Apa Nova, Metroul, administrațiile spațiilor verzi… - dacă nu tratezi ca un ansamblu ecosistemic, și toată lumea se așează la masă și lucrează după un singur proiect și fiecare vede doar bucățica din curtea lui, (...) nu se va ajunge la o soluție. Fiecare primar are ideile lui, care nu se pupă cu un plan general...”
Vestea bună, spune Teodor Frolu, este că acest impas a fost depășit, prin crearea unui grup de lucru comun, în care toate aceste instituții s-au așezat la aceeași masă. Există chiar și un buget alocat, în acest sens, de Ministerul Dezvoltării.
Vestea proastă este că întreg efortul s-a blocat, deoarece Consiliul General al Capitalei a refuzat să-l mandateze pe Primarul General să semneze parteneriatul între aceste instituții.
Cum ne-ar putea ajuta Dâmbovița să reducem cu 5 grade temperatura din oraș, în verile caniculare
Ciprian Stănescu: Cum arată în mod ideal Dâmbovița, în centrul Bucureștiului?
Teodor Frolu: Într-un mod ideal, înseamnă să ai, în primul rând, o “autostradă” de bicicliști, care să facă distribuția din Est în Vest pentru bicicliști. Un spațiu mai larg, care să primească funcțiuni culturale, de Horeca sau de loisir, cu activități pe apă și pe lângă apă.
Și nu în ultimul rând, că ăsta e poate câștigul cel mai mare pe care multă lume nu-l conștientizează: Există o regulă foarte simplă - o umbră de pomi peste un luciu de apă creează o diferență de temperatură de 4-5°.
Mai auzim așa, pe la experți, cum se pregătește Bucureștiul pentru lupta împotriva încălzirii globale? Păi așa se poate lupta, creând acest spațiu verde care devine, de fapt, un fel de aer condiționat natural pentru oraș.
