Cursurile la distanță au afectat economiile centrelor universitare. Cluj-Napoca a pierdut 400 de milioane euro
Trecerea la cursurile on-line de către majoritatea universităţilor din ţară a afectat puternic economia locală a marilor oraşe.
Studenţii au rămas acasă şi n-au mai dat bani pe chirie, mâncare şi alte servicii. Doar în Cluj-Napoca, pierderile estimate pentru ultimul an se apropie de 400 de milioane de euro. Apartamentele închiriate în trecut au rămas goale, iar restaurantele din campusurile studenţeşti s-au închis. La fel s-a întâmplat, şi la Iaşi, Timişoara, ori Bucureşti.
Cluj-Napoca este oraşul care a pierdut cei mai mulţi bani pentru că facultăţile au ţinut cursurile on-line iar studenţii au rămas acasă. Lunar ar fi vorba de peste 33 de milioane de euro care n-au mai intrat în economia locală - arată o estimare făcută de cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Andrei Chirca, cercetător post doctorat Universitatea Babeș Bolyai Cluj Napoca: „Atâta ar cheltui studenţii în Cluj. Este o imagine statică pornind de la ideea că numărul e mare de studenţi. Ne-am raportat la inflaţie şi la studenţii care formează totalul cheltuielilor respective, indiferent de unul care stă la cămin sau cei care plătesc și taxa la universitate."
În cele 11 centre universitare din Cluj-Napoca învaţă 80.000 de studenţi. Când veneau fizic la cursuri, fiecare cheltuia în medie 400 de euro pe lună pe cazare, mâncare, transport, servicii şi activităţi în aer liber.
Mare parte din sumă ajungea în piaţa imobiliară. În lipsa lor... cei cu afaceri în domeniu suferă.
Denis Șvab, agent imobiliar: „Ca volum al tranzacţiilor, acestea putem să spunem că au scăzut la 30-40 % din chirii."
Şi cei cu afaceri în HoReCa duc dorul tinerilor. Fără banii lor, restaurantele din apropierea campusurilor universitare nu au mai rezistat.
Loredana Tiu, manager lanț de restaurante: „Din cele trei localuri, a trebuit să închidem unul. Nu aveam cui să ne adresăm, era într-un campus studenţesc. Veneau în pauze, veneau seara când ieşeau de la cursuri. Era un flux continuu.”
La fel stau lucrurile şi în Bucureşti. Complexul studenţesc Regie este aproape pustiu. Au mai rămas doar 3.000 de studenţi din cei 16.000 care erau cazaţi în mod normal. Majoritatea teraselor, restauratelor, spălătoriilor şi sălilor de fitness de aici s-au închis în ultimul an, iar cele încă deschise lupta să supravieţuiască.”
„Ruină, ruină totală. Acest local, de dimineaţă era plin, de dimineaţă până seara, practic, dacă veneai după ora 7-8 nu mai prindeai masă, era nevoie de rezervare, acum este gol" spune angajatul unui restaurant.
Lipsa studenţilor a avut un impact economic semnificativ şi în Timişoara.
Cosmin Enache, prorector Universitatea de Vest Timișoara: „Noi avem o populaţie de aproximativ 45.000 de studenţi, estimând undeva o cheltuială lunară de 400-500 de euro pe lună. Putem să estimăm undeva în jur de 140-150 de milioane de euro pe an ca pierdere în economia locală"
Şi Iaşiul a pierdut milioane de euro. Primăria nu a mai încasat - de pildă - impozite de la organizatorii de spectacole.
Sebastian Buraga, purtător de cuvânt Primăria Iași: „Foarte multe festivaluri la care participau studenţii, nu s-au mai putut întâmpla."
Şi transportul în comun din oraş a înregistrat cele mai slabe încasări din ultimii ani. Numărul biletelor de călătorie cumpărate de studenţi a scăzut cu peste 60%
