Cum se va face vaccinarea împotriva COVID. Valeriu Gheorghiță a anunţat vineri strategia

04-12-2020 16:46


Vaccinarea împotriva SARS-COV-2 este voluntară, și nimeni nu poate fi obligat la administrarea vaccinului, a declarat coordonatorul campaniei naționale de vaccinare, Valeriu Gheorghiță.

 

Vaccinarea este un drept al cetățenilor români și nu o obligație, a precizat Preşedintele Comitetului Naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, vineri, într-o conferință de presă.

„Apariţia unui vaccin care va fi aprobat de toate agenţiile de reglementare de la nivel european va reuşi să ne confere din nou un control asupra stării noastre de sănătate şi să putem reveni la normalitate.(...) Strategia de vaccinare din România este perfect compatibilă cu toate recomandările de la nivelul UE şi OMS.(...) Campania de vaccinare şi cea de comunicare sunt în deplin acord cu toate recomandările de la nivelul UE, avem datoria să derulăm o activitate de comunicare şi informare transparentă şi onestă pentru ca toate persoanele să aibă toate informaţiile pentru a hotărî dacă se vaccinează sau nu se vaccinează. Vaccinarea este voluntară şi nu obligatorie, este un drept şi nu o obligaţie", a declarat Valeriu Gheorghiţă, potrivit Agerpres.


Pe de altă parte, pentru ca un număr cât mai mare de români să fie vaccinați, este nevoie de „încredere publică” a atras atenția medicul militar.

„În momentul de faţă, încrederea publică în vaccinare reprezintă elementul esenţial care va sta la baza succesului activităţilor de vaccinare. După cum ştim, încrederea se câştigă şi nu se impune. (...) Cred că prin acţiuni coerente care vor fi aduse în opinia publică, care vor fi comunicate periodic pe măsură ce noi îndeplinim diverse activităţi în toată această activitate de vaccinare, toate aceste lucruri vor sta la baza creşterii încrederii populaţiei generale, dar şi a anumitor categorii socio-profesionale în vaccinarea împotriva COVID", a mai spus Valeriu Gheorghiță.

 

Institutul Naţional de Dezvoltare Medico-Militară "Cantacuzino", de la care acesta se va distribui către centrele regionale, a declarat, vineri, preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă.

Unde va fi stocat vaccinul

O dată intrat în România, vaccinul va fi păstrat în primă fază la Institutul Cantacuzino.

„S-a stabilit un centru de stocare central şi anume Institutul Naţional de Dezvoltare Medico-Militară 'Cantacuzino' de la nivelul căruia se vor distribui mare parte a vaccinurilor la nivelul centrelor regionale din ţară: Spitalul Militar Timişoara, Spitalul Militar din Braşov, Spitalul Militar din Cluj, Iaşi, Constanţa şi Craiova. De la nivelul acestor centre regionale de stocare, vaccinurile vor fi distribuite descentralizat în fiecare judeţ în centrele de vaccinare", a precizat Valeriu Gheorghiță.

În România vor fi șapte centre regionale de vaccinare. În Bucureşti, la Institutul Cantacuzino, iar în ţară în spitalele militare din Craiova, Timişoara, Braşov, Cluj, Constanța, și Iaşi.

Aici va fi păstrat vaccinul şi distribuit apoi în centrele locale de imunizare. Acestea pot fi organizate în săli de sport, cămine culturale ori săli de spectacole.

„În total vom avea aproximativ 900 de centre de vaccinare. Vor fi localităţi cu 3-4 centre, iar altele cu 10 sau chiar mai multe. În Bucureşti, de pildă, vor fi peste 100. Şi asta pentru că s-a stabilit câte un centru de vaccinare la 1.500 de locuitori peste 60 de ani. Fiecare dintre ele va avea câte patru cabinete, adică patru echipe medicale. În plus, vom vedea şi echipe mobile de vaccinare'' explică Valeriu Gheorghiță.

Doar punctual, după închiderea campaniei de vaccinare, dacă va fi nevoie, imunizarea se va face în cabinetul medicului de familie.

Cele trei etape de vaccinare

În România, vaccinarea anti-covid se va realiza în 3 etape.

Prima dată vor fi imunizaţi toţi cei care lucrează în sistemul de sănătate, atât la stat, cât şi la privat. Este vorba nu doar despre angajaţii din spitale, ambulatorii, unităţi de primiri urgențe, centre de vârstnici, ci şi despre cei care sunt în direcţiile de sănătate publică, medicii din cabinetele şcolare, personalul din laboratoare, farmacii ori studenţii la medicină. Calculele arată că sunt în jur de 500.000 de oameni.

În a doua etapă intră atât cei care au împlinit 65 de ani, cât şi persoanele de peste 18 ani cu boli cronice, cum sunt afecţiunile cardiovasculare, cancerul, diabetul, obezitatea. Aceştia din urmă sunt deja în evidenţa autorităţilor pentru că sunt înregistraţi la medicul de familie.

Specialiștii spun că în mare parte cele 2 categorii se suprapun şi ar fi vorba cam de 5 milioane de persoane. Pentru că e vorba de oameni din categorii cu risc mare de îmbolnăvire, nu va exista nicio prioritizare. Vaccinarea se va face în ordinea programărilor’’

Tot în a doua etapă intră lucrătorii care îşi desfăşoară activitatea în domenii considerate esenţiale, cum ar fi parlamentul, preşedinţia, guvernul, ministerele, dar şi toate instituţiile subordonate. Cei din sectorul economic vital, adică angajaţii din panificaţie, de la centralele electrice, uzinele de apă, transport de persoane şi mărfuri, dar şi personalul din unităţile de invatamnat, din creşe, de la poştă şi cei de la salubritate intra tot în această fază. Vorbim aici cam de 1 milion de persoane.

A treia etapă, şi ultima, va fi cea de imunizare a populaţiei generale, tot pe bază de programare.

Când va fi imun pacientul vaccinat

Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campanie de vaccinare anti-COVID-19: „Se estimează pe baza datele anterioare că imunitatea post-vaccinală va fi mai mare decât în cadrul bolii naturale. Avem un stimul antigenic mai pregnant. Protecţia este asigurată la circa şapte zile, după cea de-a doua doză, de la rapel.”

Cel mai probabil, primele două seruri care vor ajunge la noi sunt cele de la Pfizer-BioNTech şi Moderna.

Serul produs de Pfizer şi BioNTech trebuie păstrat la temperaturi de -80 de grade. Din această cauză, are nevoie de condiţii speciale de transport şi depozitare.

Aşa că va fi adus de producător, din Belgia, direct în cele 7 centre regionale de vaccinare. Dozele vor fi transportate în lăzi care conţin gheață carbonică şi apoi vor fi depozitate în frigidere speciale, fiecare cu o capacitate de 520 de litri, adică se pot păstra câte 200 de mii de doze de vaccin.

În lăzile cu gheaţă carbonică serul poate sta până la 15 zile, dacă se schimbă gheaţa la 5 zile. Odată ce a fost scos de acolo, vaccinul rezistă cinci zile la temperatura de două grade Celsius.

Autorităţile îşi propun ca în șase luni să vaccineze 13 milioane de oameni.

Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campanie de vaccinare anti-COVID-19: „Dacă rămân 30% dintre persoanele nevaccinate, din punct de vedere epidemiologic consecinţele nu vor fi foarte mari, pot fi înregistrate cazuri sporadice care nu mai creează probleme din punct de vedere social."

 


VIDEO PROTVPLUS.RO