Cum se produce intoxicația cu monoxid de carbon. Greșelile care s-au făcut în fabrica de lactate de la Ibănești

Monoxidul de carbon este produs atunci când nu ajunge suficient oxigen la o sursă care arde combustibil.

Cum se produce intoxicația cu monoxid de carbon

Spre deosebire de gazul natural sau GPL, care au un miros caracteristic specific prin care îi poți simți prezența, monoxidul de carbon nu are miros și nici culoare.

Inhalăm CO ca și cum am respira aerul normal, fără a simți iritații în nas sau gât. Apoi, celulele noastre sanguine se leagă de moleculele de CO în locul moleculelor de oxigen, înfometând organele noastre de oxigenul de care au nevoie. Din aceste motive, CO este numit "ucigașul tăcut".

Cel mai bun mod de a proteja cu privire la nivelurile nesigure de CO este să instalezi un detector de monoxid de carbon. Acesta funcționează ca o alarmă de fum, prelevând mostre de aer în casă, declanșând o alarmă sonoră atunci când se detectează niveluri ridicate ale gazului.

Citește și

Patronul fabricii de cașcaval de la Ibănești a murit după ce a sărit să-și salveze angajații. Patru oameni au pierit

Reacția lui Dmitri Medvedev, după atacul ucrainean cu rachete americane ATACMS

Este important să evacuezi imediat casa atunci când sună alarma de CO. Deși nu există riscul unei explozii, așa cum ar fi în cazul gazului natural, efectele CO în sânge sunt cumulative, și cu cât ești expus mai mult, cu atât durează mai mult să elimini efectele din organism.

Ce duce la acumularea de monoxid de carbon în casă

Aparatele de tip generator, grătarele, aragazele de camping, reșourile și alte dispozitive care ard combustibil nu ar trebui niciodată folosite în interiorul casei, subsolului, garajului sau într-o rulotă.

Generatoarele ar trebui ținute departe de ferestre, uși și deschiderile de ventilație ale casei. Nu folosi niciodată cuptorul sau aragazul pe gaz pentru a încălzi casa.

Coșurile de fum, încălzitoarele de apă și alte aparate care ard combustibil ar trebui instalate corespunzător, întreținute regulat și bine ventilate.

Mașinile nu ar trebui lăsate să meargă în garaje atașate la case, chiar dacă ușa garajului este deschisă.

Gazul de eșapament al mașinilor din garajele atașate poate, de asemenea, deveni o sursă de CO periculoasă.

Utilizarea încălzitoarelor cu kerosen sau a grătarelor cu cărbuni în interior, sau lăsarea mașinii să funcționeze într-un garaj, poate duce la creșterea nivelului de CO la un grad suficient de înalt pentru a provoca deces sau boală gravă.

Simptome ale intoxicației cu monoxid de carbon

Majoritatea persoanelor cu o expunere ușoară la monoxid de carbon experimentează dureri de cap, oboseală și greață. Din păcate, simptomele sunt ușor trecute cu vederea deoarece sunt asemănătoare cu cele ale gripei.

Expunerea medie poate cauza dureri de cap ca o pulsație, somnolență, dezorientare și o accelerare a ritmului cardiac.

Expunerea extremă duce de obicei la pierderea cunoștinței, convulsii, insuficiență cardiorespiratorie, comă și în cele din urmă deces.

Prea des, decesul din cauza otrăvirii cu CO survine atunci când victima pur și simplu adoarme și nu își mai recapătă conștiința.

Cum s-a produs tragedia de la Ibănești

Mai multe instituții fac anchete la fabrica de lactate din Ibănești, județul Botoșani. Patru persoane au murit după ce au căzut într-un bazin de decantare a apelor reziduale şi au inhalat vapori toxici.

Procurorii au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă. Între timp, famiile susțin, revoltate, că victimele nu ar fi trebuit să ajungă în fosa periculoasă.

Valeriu Bulubenchi a fost primul angajat care a intrat în bazinul cu apă reziduală, adânc de șase metri, din curtea fabricii, ca să îl curețe. Pentru că nu a mai ieșit, în ajutor i-a sărit colegul Mitică Racu. Bărbații aveau 50, respectiv 52 de ani. Al treilea bărbat, Viorel Secrieru - de 47 de ani - și-a anunțat șefii și a coborât în bazin. Cum nici el nu a mai ieșit la suprafată, a intervenit acționarul majoritar al firmei, Radu Tudose.

Alți angajați ai fabricii de lactate au sunat la 112.

Dorina Lupu, ISU Botoșani: „Cele patru persoane au fost scoase din bazin de către pompieri și preluate de echipajele medicale”.

Primii bărbați intrați în bazin erau în stop cardiorespirator. Doar ultimul a răspuns manevrelor de resuscitare și a fost dus cu un elicoptrer SMURD la Iași.

Dănuț Panaitescu, medic SMURD: „Pentru ceilalți doi, din păcate, după aproximativ 60-70 de minute chiar de resuscitare, s-a constatat decesul”.

Patronul de 56 de ani era în comă și a fost internat în Spitalul din Botoșani, dar a murit după câte ore. Ulterior, s-a stins și muncitorul dus la Iași.

Medicii au stabilit că toți patru au pierit intoxicați cu monoxid de carbon și un amestec de acid sulfuric și amoniac.

Daniela Lozneanu, inspector-șef ITM Botoșani: „Cei de acolo nu știau despre pericolul acelei fose. De asta au și intrat fără niciun fel de măsură de protecție, fără echipament. fără mască de gaz”.

O ancheta amplă a început în curtea fabricii. Cei de la ITM, Direcția de Sănătate Publică și pompierii specializați în substanțe chimice periculose au prelevat probe din bazinul in care au murit patru oameni.

Romică Magopeț, primarul localității Ibănești: „Dintr-un gest de solidaritate, să spunem extremă, fiecare a încercat să ajute pe celălalt și s-a sfârșit cu patru decese”.

Lui Viorel Secrieru i se născuse o fetiță de zece zile. Valeriu Bulubenchi urma să își însoare fiul în septembrie. Familiile lor lansează acuzatii.

Petrea Secrieru, tatăl lui Vasile Secrieru: „Condiția să fie om specializat ca să intre în groapa aceea. Al meu băiat avea alt post de lucru nu acolo. În altă parte lucra. Dar ce s-a întâmplat cum a ajuns acolo nu știu. L-a trimis patronul”.

Elena Secrieru, mama lui Vasile Secrieru: „L-a trimis pe dânsul ca să-i salveze pe ceilalți și a rămas și el acolo. De ce l-a trimis dacă nu avea mască?”.

Verișoara lui Valeriu Bulubenchi: „Verișorul meu a intrat acolo împingându-l șeful lui”.

Poliția și Parchetul fac anchetă pentru ucidere din culpă și nerespectarea măsurilor de securitate în muncă. Pentru că vorbim despre un accident colectiv de muncă, cercetarea a fost preluată de ITM București.

Articol recomandat de sport.ro

După Kosovo, încă o națională contestă victoria la masa verde a României: "A făcut apel și rămâne fermă"