Cum se formează ceața. Condițiile meteorologice în care apare fenomenul
Ceața densă poate face ca o plimbare în parc să pară desprinsă dintr-un film de groază și îți poate da peste cap planurile de călătorie prin perturbarea zborurilor. Dar cum se formează ceața?
Care sunt cauzele pentru care apare și care sunt diferitele tipuri de ceață. Organizația Meteorologică Mondială definește ceața ca o suspensie de picături foarte mici de apă în aer, care reduce vizibilitatea la nivelul solului la mai puțin de un kilometru.
Ce este ceața și care sunt condițiile de formare
Ceața se formează în două condiții principale – creșterea umidității și/sau răcirea aerului.
Ceața este asemănătoare norilor, dar apare aproape de sol, în loc să fie sus pe cer. Pentru ca ceața și norii să apară, aerul trebuie să se răcească până la punctul în care vaporii de apă se transformă în mici picături de apă. Acest lucru este numit temperatura punctului de rouă și depinde de cantitatea de umiditate din aer.
Aerul se răcește de obicei pe timpul nopții, când solul eliberează căldura pe care a primit-o de la soare în timpul zilei. Acest lucru se întâmplă mai des atunci când vremea este senină din cauza unui sistem de presiune ridicată.
Ceața este un tip de nor care se formează aproape de sol atunci când aerul este umplut cu mici picături de apă sau gheață. Aerul se răcește rapid și nu poate reține la fel de multă umiditate ca înainte. Ca rezultat, vaporii de apă se transformă în particule mici care rămân aproape de suprafață, conform education.nationalgeographic.
Ceața apare în anumite condiții meteorologice, cum ar fi atunci când aerul cald și umed întâlnește o suprafață mai rece. De asemenea, poate apărea atunci când aerul umed se deplasează peste o suprafață de apă mai rece. Deși toamna și iarna sunt anotimpurile principale pentru condiții de ceață, acestea pot apărea pe tot parcursul anului.
Cum se formează ceața?
Ceața apare atunci când aerul saturat cu vapori de apă se răcește brusc, iar acest lucru se poate întâmpla în mai multe moduri diferite.
Ceața este formată din molecule de vapori de apă, suspendate în aer sub formă de picături minuscule de apă, dar care rămân aproape de suprafață. În esență, ceața este doar un nor care atinge suprafața Pământului și se formează în același mod ca norii. Umiditatea ridicată este un factor major care contribuie la formarea ceții, iar în funcție de procentaj (precum și de temperatură), ceața poate apărea și dispărea foarte brusc.
Apa în stare de vapori este transparentă și invizibilă. Cu cât aerul este mai cald, cu atât are mai multă energie cinetică, și astfel poate menține mai multe molecule de apă în stare de vapori.
Dacă aerul cald, care conține o mulțime de vapori de apă, se răcește brusc, moleculele de apă își pierd din energie și nu mai pot rămâne în formă de vapori. În schimb, ele se adună împreună formând picături minuscule de apă lichidă. Aceste picături sunt încă suficient de mici pentru a rămâne suspendate în curenții de aer, dar acum par opace deoarece lumina se reflectă la interfața aer/apă.
Tipuri de ceață
Ceața de radiație
Ceața de radiație se formează deasupra solului în nopțile calme și senine, când căldura absorbită de suprafața Pământului în timpul zilei este radiată în aer. Pe măsură ce căldura se disipă în sus, aerul de la suprafață se răcește până când ajunge la saturație.
Aerul rece reține mai puțini vapori de apă decât aerul cald, iar vaporii de apă se condensează în ceață. Ceața de radiație se va "disipa" de obicei pe măsură ce solul începe să se încălzească din nou, dar în lunile de iarnă poate persista toată ziua.
Ceața de radiație este cunoscută și sub denumirea de ceață superficială sau ceață de sol atunci când apare într-un strat suficient de subțire, situat sub nivelul mediu al ochilor pe uscat (în jur de 2m) sau sub aproximativ 10m pe mare.
Ceața de advecție
Ceața de advecție se formează atunci când vânturile orizontale împing aerul cald și umed deasupra unei suprafețe reci, unde acesta se condensează în ceață. Este frecventă pe mare, unde aerul cald, tropical se deplasează peste apă mai rece. Ceața de advecție poate acoperi zone extinse, iar Podul Golden Gate din Golful San Francisco este adesea învăluit în ceață de advecție.
Ceața de advecție se mai numește și ceața de mare și poate apărea atunci când aerul cald și umed se rostogolește de pe uscat pe marea mai rece sau când un front de vreme caldă întâlnește un curent oceanic rece.
Ceața de evaporare
Ceața de evaporare este similară cu ceața de advecție și se formează pe măsură ce aerul rece trece peste terenul umed sau apa caldă. Când apa mai caldă se evaporă în benzile joase de aer, aceasta încălzește aerul și îl face să se ridice. Pe măsură ce acest aer cald și umed se ridică, se amestecă cu aerul mai rece până când umiditatea ajunge la 100% și se formează ceața. Vei vedea adesea ceața de evaporare deasupra lacurilor, iazurilor și chiar piscinelor în aer liber.
Factori care determină ceața
Iată principalele procese care produc ceață. O combinație a mai multor dintre acești factori crește probabilitatea apariției ceții:
Aer saturat la suprafață
Ceața se formează odată ce evaporarea în aer duce la suprasaturare. Dacă depresiunea punctului de rouă este mică după apusul soarelui, cerul senin va cauza răcirea radiativă a aerului rapid către saturație. Punctul de rouă poate crește din cauza unei ploi, a solurilor anterior saturate și a irigațiilor. Ceața este comună în situațiile în care o ploaie din timpul zilei saturează solul, vegetația și stratul limită, iar apoi cerul se limpezește seara și pe timpul nopții.
Cer senin pe timpul nopții
Cerul senin permite temperaturii suprafeței să se răcească într-un ritm mai rapid. Dacă punctele de rouă sunt ridicate sau depresiunea punctului de rouă este mică, saturația aerului va avea loc peste noapte. Ceața este mai puțin probabilă dacă solul este foarte uscat, vegetația este rară sau depresiunea punctului de rouă este prea mare.
Soluri umede și vegetație umezită de ploaie
Solurile umede și vegetația umezită evaporă continuu vaporii de apă. Acest lucru permite temperaturii și punctului de rouă să converge mai rapid decât în mod normal. O ploaie de după-amiază poate provoca o depresiune a punctului de rouă aproape de zero seara. Dacă cerul devine senin și vântul este ușor, ceața este foarte probabilă.
Vânt ușor
Ceața necesită o acțiune de amestecare de către vânt; fără vânt, apare roua în loc de ceață. Dacă suprafața este aproape de saturație, un vânt ușor va permite stratului de aer de la suprafață să rămână aproape de saturație. Vitezele mari ale vântului cauzează amestecarea aerului de la suprafață cu cel din atmosferă. Deoarece aerul din atmosferă este în general mai uscat, vântul puternic usucă aerul și previne formarea ceții.
Punct de rouă ridicat
Aerul cald are o capacitate mai mare de a conține și evapora vaporii de apă decât aerul rece. Din acest motiv, ceața asociată cu aerul maritim tinde să fie mai groasă decât ceața care se formează la temperaturi foarte scăzute.
Burniță ușoară și precipitații
Aerul cald și umed care trece peste o masă de aer superficial poate satura aerul superficial de sus și, în cele din urmă, până la suprafață. Răcirea de contact între cele două mase de aer provoacă formarea norilor și a ceții, deoarece umiditatea din aerul cald depășește capacitatea relativă de a reține umezeala în raport cu aerul mai rece. Precipitațiile care se evaporă în aer pot satura atmosfera.
.webp)
