Cum reușește mafia lemnului din Suceava să fenteze legea. Metodele prin care au prins „rădăcini” două mari grupări din județ
Ați mai pomenit ca același copac să fie și în pădure, și în depozitele virtuale de lemne? Ei bine, la noi se poate, pentru că unii au învățat să ocolească toate rigorile impuse de lege.
Practic, folosesc aplicația „SUMAL” drept paravan pentru emiterea unor avize, cu ajutorul cărora vând lemnul de buna calitate, tăiat ilegal. „Inspectorul Pro” și „Agent Green” vă arată cum arborii uscați, propuși pentru tăiare, rămân în picioare, iar în locul lor sunt sacrificați unii falnici și sănătoși.
Poliția Română investighează două dintre cele mai mari grupări bănuite de fraude cu lemn tăiat ilegal și vândut ulterior cu acte în regulă. Perchezițiile de amploare s-au concentrat în județul Suceava, unde grupările își au lăcașul și își coordonau întreagă activitate. Din 2019 și până acum, susțin polițiștii, din pădurile Sucevei ar fi plecat ilegal cantități impresionante de lemn inclusiv la export.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Metodele folosite de suspecți pentru ca arborii proveniți din ilegalități să devină transporturi legale, declarate oficial în SUMAL, sunt inedite. Organizația Agent Green a documentat zece metode de furt pe care le-a curprins într-un raport și urmează să-l prezinte autorităților.
Gruparea acuzată de tăieri ilegale, spălare de bani, evaziune fiscală și delapidare ar fi condusă de Vasile Pîrlac și Ștefan Gherman, fratele unui primar din zonă, cu legături în politică. Pe rețelele de socializare, Vasile Pîrlac nu ezită să-și etaleze opulența în care trăiește.
Vasile Pîrlac nu a putut fi contactat pentru un punct de vedere.
Ministrul Barna nu vede nimic ilegal
Una din metodele folosite, susțin surse din anchetă, ar fi cea a depozitelor virtuale, când aceeași cantitate de lemn apare simultan în două locuri diferite: în pădure, dar și-ntr-un depozit virtual.
Ministrul Mediului, Tanczos Barna, susține că nu e nimic ilegal și că depozitele virtuale pot exista. Sunt doar niște spații create pe internet și nu depozite fizice în pădure. Așa a fost creată aplicația SUMAL 2.0. Doar că ea se adresează unor oameni cinstiți și nu celor care vor să fraudeze. E obligatoriu ca lemnul menționat în depozitul virtual să reflecte exact cantitatea tăiată din parcela autorizată din pădure.
Reporter: Această cantitate poate fi, în acelşi timp, pe picioare în pădure şi în depozit?
Tanczos Barna: Virtual, virtual... Depozitul temporar este virtual.
Pe teren însă lucrurile pot lua o altă întorsătură, susțin activiștii de la Agent Green. Depozitele virtuale pot deveni metoda de furt.
Firmele de rea credință taie lemn ilegal: în general, de clasă superioară. Emit apoi avize tocmai din aceste depozite temporare virtuale, ca să-și facă rost de acte pentru transporturile ilegale. Și nu pentru lemnele uscate pentru care depozitele virtuale au fost efectiv create. Evident, în pădure rămâne un surplus de lemn. De obicei, cel de calitate slabă care e vândut apoi la negru. După cum susține reprezentantul Agent Green.
Dan Turiga, reprezentant al Agent Green: „Este o metoda de furt. Își crează aceste rezerve virtuale de volum, ca atunci când au controale, când trebuie să-și reechilibreze gestiunile reale, să folosească de aici niste avize. E un simplu joc pe telefon”.
Tocmai de aceea, metoda depozitelor vituale este una pe care o cercetează acum Poliția la Suceava. În acest caz, suspecții au fost monitorizați din 2019 și până azi, pentru că polițiștii au suspiciuni că lemnul provenit din tăierile ilegale a intrat în sistemul de trasabilitate cu acte în regulă.
Cum intră în posesia banilor
Cel de calitate superioară ar fi fost transformat în cherestea și vândut apoi inclusiv la export, prin Portul Constanța.
În toate tranzacțiile la negru, rețeaua ar fi încasat banii cash, iar mecanismul de primire a sumelor ar fi fost bine pus la punct de membrii rețelei, susțin polițiștii.
Comisar şef Cristian Bâra, ofiţer IGPR: „În conivență cu beneficiarii, plata ar fi fost realizată, parțial, prin virament bancar, iar diferența, nefiscalizată, ar fi fost achitată, în numerar, prin intermediul unor persoane de încredere”.
Banii din presupusele ilegalități ar fi fost folosiți pentru deschiderea unor benzinării și a unor restaurante, dar și pentru achiziția unor mașini de lux.
Gabi Păun, Agent Green: „Banii mari se fac cu lemnul de calitate. Modelul de business al acestor grupări, și care este fenomen la nivel național, este că le trebuie și lemn bun, și lemn rău”.
Tiberiu Boșutar este activistul de mediu care, anul trecut, a fost crunt bătut și umilit de hoții de lemn, nu departe de zona investigată acum de polițiști.
Tiberiu Boșutar: „Au venit zeci, aproape toți aveau topoare și răngi. M-au dezbrăcat în pielea goală. Au zis că mașina rămâne acolo și m-au trimis în fundul gol să merg acasă”.
Cunoaște foarte bine gruparea aflată în vizorul anchetatorilor și ne explică cum a putut rezista fară să fie prinsă până acum.
Tiberiu Boșutar, activist de mediu: La început, când au intrat în afacerea cu lemn, puneau mână de la mână să-și cumpere câte o cafea.
Reporter: Cum au reuşit aceste grupări să devină atât de puternice?
Tiberiu Boșutar: Așa, pare o glumă, dar noi cei din zonă știm foarte bine că polițiștii stăteau de șase că lemnul să ajungă de la barieră până la depozit, știm foarte bine că silvicultorii stăteau de șase în pădure ca lemnul din pădure să ajungă de la cioată, să treacă de barieră. Deci, nu doar că nu erau controlați. Furturile acestea erau încurajate, susținute și controlate de autorități.
Dosarul, coordonat de la București
Tocmai de aceea, dosarul penal din Suceava este coordonat de la București, și nu de polițiștii din plan local. Inclusiv la măsurarea lemnului au fost aduși oameni din alte județe.
Deocamdată, niciun suspect nu a fost reținut. Polițiștii au aplicat, în schimb, sancțiuni în valoare de 25.000 euro și au confiscat sute de metri cubi de lemn și mii de produse finite. Asta pentru că în depozitele deținute de suspecți, anchetatorii au găsit diferențe între stocurile de lemn din acte și cele reale.
În urma controalelor, au mai fost ridicate 18 laptopuri, 62 de telefoane mobile și 20 de medii de stocare. De asemenea, au fost confiscați peste 100.000 de euro și lei, pe care suspecții nu i-au justificat. Toate acestea, spun anchetatorii, vor furniza probe pentru ilegalitățile din Suceava.
