Cum își protejează alte țări medicii de infectare. Explicațiile unor doctori români din străinătate
Nici sistemele medicale din cele mai puternice și bogate țări ale Europei nu au fost pregătite pentru o pandemie de coronavirus.
Mii de doctori şi asistente din Italia, Spania, Franța ori Marea Britanie s-au îmbolnăvit împreună cu pacienții, deoarece nu au avut suficiente măsuri de protecție, așa cum s-a întâmplat și la noi.
Un lucru au făcut însă din primele momente: un triaj corect al pacienților, cu circuite, astfel încât să nu se intersecteze suspecții de COVID 19 cu ceilalți bolnavi, înainte să ajungă la primiri urgențe.
Radu Bat este medic la Departamentul Urgențe al unui spital din Spania şi ne spune că şi acolo lipsesc echipamentele de protecţie. Aproximativ 12.000 de cadre medicale s-au îmbolnăvit, adică peste 10% din totalul pacienţilor confirmaţi în întreaga ţară. Doctori, asistenţi, infirmiere ori personal de la serviciile de curăţenie. Pentru toţi există riscul de infectare, mai ales că nici măcar la urgenţe, în Madrid, nu există acel echipament complet, cu combinzon, aşa cum este la terapie intensivă.
Doctorul ne arată că la el în spital funcţionează de o lună un triaj al pacienţilor, până să ajungă la Unitatea de Primiri Urgențe. Cei cu traume, colici renale şi alte probleme de sănătate nu se întâlnesc cu suspecţii de COVID 19, iar medicii care se ocupă de ei au mai puţine echipamente de protecţie decât cei care se ocupa de pacienţii posibil infectaţi.
Mihaela Sava este specialist în boli infecţioase la Spitalul Universitar din Basel, Elveţia. Ne-a explicat că acolo medicii care nu au contact direct cu pacienţi suspecţi sau infectaţi, nu au măsuri sporite de protecţie, dar obligatoriu poartă mască şi mănuşi.
Dr. Mihaela Sava: „Noi am primit un mail ieri. Măştile chirurgicale se folosesc o mască chirugicală pe persoană, pe săptămână. Ne scriem numele pe ele, le punem acolo şi le refolosim. Am făcut asta din prima zi în care am făcut cazurile.”
În schimb, cei care intră în contact direct cu pacienţii cu COVID, aduşi pe un circuit separat, sunt bine echipaţi.
Dr. Mihaela Sava: „Personalul medical va purta echipament… halat de unică folosinţă, mănuşi nitrilce şi mască ffp 2- 3, fără ochelari. Dacă testul se confirmă, pacientul este transferat pe secţii. Acolo personalul medical poartă echipament de protecţie complet. Acestea sunt saloane 2-6 pacienţi. În interior personalul nu trebuie să schimb echipament. Trebuie să dezinfecteze mănuşile de la un pacientul la altul."
Oana este asistent medical într-un spital mare din Londra. Spune că toţi angajaţii au fost instruiţi cum să facă triajul pacienţilor, înainte să ajungă pe mâna medicilor, dar şi ce au de făcut toţi angajaţii unităţii medicale după ce ies din tura şi ajung acasă.
Oana: "Eu las totul, mă dezbrac jos de haine, rămân în maieu când urc. S-au mobilizat aici 200.000 de cadre, pensionari care vor să vină să ajute."
Iar în Franţa, medicii cu COVID stau acasă dacă au simptome uşoare şi medii.
Anghelescu Ana Laura, medic oncolog Franța: „Poţi să-l iei de oriunde. În condiţiile actuale, virusul circulă peste tot. Noi la spital, pentru că lucrăm cu pacienți care riscă să fie dezimunizați, ne luăm perotecție, punem măşti. Face parte din meseria noastră. Nu-mi dau seama dacă ne neglijăm. Poate că suntem mai obosiţi. Nu este că ne sacrificăm. Ne facem meseria şi atât.”
Italienii şi spaniolii au cele mai multe cadre medicale infectate, dar şi cele mai multe decese în rândul medicilor.
Dr. Radu Bata, medic urgențe Spania: "Nu trebuie abandonată lupta, asta nu e o soluţie, trebuie medicii încurajaţi, trebuie să ştie că primesc ce le trebuie."
Florin Puflea, anestezist Verona: „Și în Italia sunt mulţi medici infectaţi. Mulţi dintre ei au fost infectaţi pentru că în momentul în care faci ture 12 ore şi stai cu cineva care îţi respiră... La noi în spital ne-am organizat în aşa fel încât la ATI să luăm pacienţii cât mai gravi, pentru a nu bloca locurile. Este un flux conţinu. Aceste lucruri pe care noi le trăim, încercam să le transmitem şi autorităţilor din România. Am făcut un grup de voluntari şi încercam să transmitem informaţii - medical - dar şi schemele şi protocoalele de organizare din spitalele noastre pentru a preveni răspândirea bolii.”
Dr. Adrian Marinescu, specialist boli infecţioase Spitalul Victor Babeş: „În momentul în care avem pandemie, transmitere comunitară, e greu de făcut delimitare între cel suspect şi cel infectat, în exemplele pe care le-am avut în momentul în care în spital circuitele se intersectează, adică pacienţii pozitivi cu cei care nu sunt.”
În multe state vest europene autorităţile au trecut la testarea masivă a cadrelor medicale. Cei depistaţi pozitiv, dar care se simt bine, pot fi lăsaţi să supravegheze pacienţii care, de asemenea, au o formă uşoară a bolii.
