Cum incep elevii cursurile: scoli vechi de 100 de ani, insalubre si pline de mucegai

Elevi din judetul Suceava, primiti in scoli vechi de o suta de ani

Mai multe scoli din judetul Suceava functioneaza in cladiri vechi de peste o suta de ani, nereabilitate, existand situatii in care a fost inceputa constructia unor scoli, dar lucrarile nu au fost finalizate din lipsa banilor.

Inspectorul scolar general al judetului Suceava, Gheorghe Lazar, a spus ca Suceava se afla printre judetele cu cele mai putine scoli autorizate sanitar, mai ales din cauza lipsei apei curente sau a grupurilor sanitare, aratand ca in judet exista unitati de invatamant in care conditiile sunt similare celor din anii '50.

Purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Suceava, Laura Hacman, a declara ca in noul an scolar vor fi unitati de invatamant, majoritatea gradinite, care vor functiona in spatii inchiriate, intrucat nu dispun de spatii proprii.Ea a dat ca exemplu trei gradinite din localitatea Cajvana si doua din Marginea, care vor functiona in case particulare.

Citește și

Cine e Călin Georgescu, aflat pe locul 3 în turul 1. De ce s-a certat cu Simion

Consilierul pentru Investitii al Inspectoratului Scolar Judetean Suceava, Stefan Vaideanu, a declarat ca in judetul Suceava exista scoli care functioneaza in cladiri cu o vechime de aproximativ 100 de ani, care nu au mai fost reabilitate, intre acestea numarandu-se Scoala din Cosna, Scoala din Probota- Dolhasca, Scoala Dragoiesti, Scoala Doroteia- Frasin, Scoala Roscani- Liteni, Scoala nr. 1 Rasca, Scoala Tibeni- Satu Mare sau cladirea Colegiului "Eudoxiu Hurmuzachi" din Radauti.

Vaideanu a spus ca intr-o situatie similara este si Scoala nr. 4 din Vatra Dornei. Desi aici s-a construit o scoala noua, lucrarile nu au fost deocamdata finalizate din lipsa de fonduri, astfel ca orele se vor desfasura in vechea cladire.

Potrivit unei statistici a Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Suceava, la sapte scoli din localitatile Adancata, Fetesti, Hantesti, Paltinoasa, Bucsoaia, Frasin si Vatra Dornei se fac inca lucrari de reabilitare, astfel ca elevii nu vor beneficia de toate salile de clasa.

De asemenea, la Colegiul National "Eudoxiu Hurmuzachi" din Radauti si la Scoala gimnaziala Radaseni exista probleme cu spatiile destinate elevilor, intrucat nu au fost alocate fonduri pentru lucrari de reabilitare a salilor de clasa.

Probleme similare, privind spatiile insuficiente de scolarizare, se inregistreaza si la alte sapte unitati de invatamant din judet, din cauza unor retrocedari, inchirieri sau spatii degradate.

Elevii de la Scoala primara din Plopi, unde doar 50 la suta din lucrarile de reabilitare au fost executate, vor fi transportati la Scoala Gimnaziala Nr.1 din Bogdanesti, pentru cursuri. Si cei 45 de elevi de la Scoala primara din satul Ciumulesti, care este inchisa dupa ce a intrat intr-un proiect de reconstructie, vor fi dusi la Scoala gimnaziala din Vadu Moldovei.

Totodata, elevii de la Liceul Tehnologic "Mihai Eminescu" din Dumbraveni vor invata in spatii improprii, in doua schimburi din cauza numarului mare de scolari.

Potrivit situatiei intocmite de ISJ Suceava, la scoala gimnaziala din Frasin si la scoala nr. 2 din Vicovu de Jos sunt probleme privind functionarea centralelor termice, iar la Scoala Gimnaziala Satu Mare si la Scoala Gimnaziala Burla nu exista suficienti fochisti.

De asemenea, la trei licee din judet, Colegiul Economic "Dimitrie Cantemir" Suceava, Liceul Tehnologic "Nicolai Nanu" Brosteni, Liceul Tehnologic "Iorgu Varnav Liteanu" Liteni, exista probleme privind dotarea cu material didactic sau mobilier.

Exista insa si o situatie in care o scoala construita in 1908, in timpul administratiei austriece in Bucovina, a fost reabilitata cu 2,8 milioane de lei, fonduri de la Banca Europeana de Investitii si BDCE, aceasta fiind inaugurata joi.

Potrivit directorului Scolii gimnaziale "Mihail Sadoveanu" din Granicesti, Sextilia Gherasa, unitatea scolara a intrat intr-un program de reabilitare derulat de Ministerul Educatiei, valoarea totala a investitiei fiind de 2,8 milioane de lei, reprezentand fonduri de la Banca Europeana de Investitii si BDCE.

Conform sursei citate, lucrarile de reabilitare ale unitatii scolare au inceput in anul 2011, aici invatand 372 de copii.
 

In judetul Buzau exista comune unde nicio scoala nu este autorizata sanitar

In judetul Buzau exista comune unde nicio scoala nu este autorizata din cauza lipsei apei potabile, a grupurilor sanitare necorespunzatoare, a vechimii cladirilor sau a lucrarilor de reabilitare nefinalizate din lipsa banilor, elevii urmand sa invete in aceste imobile sau in spatii improvizate.

In judetul Buzau functioneaza 731 de unitati de invatamant, iar din acestea 24 la suta sunt in mediul urban, iar 76 la suta in mediul rural, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit sefului Directiei de Sanatate Publica (DSP) Buzau, Viorica Mihalascu, din cele 731 de unitati de invatamant, aproape 30 la suta nu au autorizatie sanitara de functionare.

"Principalul motiv de neautorizare ramane, in continuare, nesolicitarea acesteia - pentru 93,5 la suta din unitatile neautorizate, iar pentru 6,5 la suta neasigurarea circuitelor functionale, a conditiilor igienico-sanitare si de microclimat si a dotarilor", a declarat pentru MEDIAFAX directorul DSP Buzau, Viorica Mihalascu.

Conform sursei citate, 25 de unitati de invatamant din Buzau ar putea primi autorizatie de functionare in perioada urmatoare, intrucat directorii au depus documentatia in acest sens, fiind vorba despre 12 gradinite, zece scoli generale, doua licee si un after-school.

In sate din Vaslui copiii merg la scoala in case din paianta, in canton sau in fost dispensar

Aproape 70 de elevi din Padureni (Vaslui) vor invata intr-o casa din paianta, veche de 200 de ani, desi exista o scoala noua, ce nu poate fi folosita insa, neavand parchet, tamplarie si centrala termica. Intr-un alt sat vasluian, copiii vor merge la scoala, pentru al saptelea an, in cantonul silvic.
Invatatorii scolii primare din satul Padureni, comuna Osesti, isi vor primi cei 68 de elevi intr-o cladire construita din paianta, in urma cu 200 de ani, care pune in pericol viata copiilor.

Inghesuiti in doua camarute ale unui imobil care a fost casa de locuit, elevii vor invata simultan si in doua schimburi.

"Am mai lipit cu lut crapaturile care au aparut in pereti, am dat cladirea cu var, am mai inlocuit tiglele sparte, dar asta nu inlatura cu nimic pericolul la care sunt expusi copiii care invata in scoala de la Padureni. Nu cred ca putem merge la infinit pe ideea ca, asa cum a rezistat 200 de ani, cladirea va mai sta in picioare si de acum incolo, mai ales ca suntem intr-o zona cu risc seismic ridicat", a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX primarul comunei Osesti, Grigore Lefter.

Pentru rezolvarea situatiei, autoritatile locale din Osesti au inceput inca din 2007 constructia unei noi unitati de invatamant, insa lucrarile s-au blocat la final. Desi s-au cheltuit 870.000 de lei, primaria nu mai are 320.000 de lei pentru a da scoala in folosinta. "Noua scoala este realizata in proportie de 90 la suta si mai avem de montat parchetul, tamplaria si centrala termica. Am facut adrese peste tot, inclusiv la Inspectoratul Scolar, insa nu ne-a ajutat nimeni", sustine primarul Grigore Lefter.

Situatia este asemanatoare si la fel de critica si in localitatea Fastaci, comuna Cozmesti, unde cei 100 de elevi din sat vor merge la scoala, pentru al saptelea an consecutiv, in fostul canton silvic si in fostul dispensar medical.

Copiii sunt inghesuiti in patru camere, cu peretii crapati, una din salile de clasa improvizate avand mai putin de sase metri patrati.

Sibiu: Elevi inghesuiti intr-un imobil din 1891 in timp ce cladirea noii scoli sta nefolosita

In satul sibian Rusciori, 54 de copii vor incepe luni scoala inghesuiti intr-o cladire insalubra, din 1891, cu toalete din lemn si mucegai in pardoseala, desi in apropiere e o scoala noua, cu geamuri termopan, cu bai cu faianta si gresie, care nu poate fi folosita din lipsa banilor pentru utilitati.In anul 2008, Ministerul Educatiei a decis includerea satului Rusciori din comuna Sura Mica, judetul Sibiu, intr-un program national care viza construirea de unitati de invatamant si urma sa aloce 1,6 milioane de lei pentru ridicarea unei scoli noi in sat.

Lucrarile au inceput, insa dupa aproximativ un an Ministerul Educatiei a stopat alocarea banilor. In speranta ca banii de la Bucuresti vor veni pana la urma, constructorul a continuat lucrarile, acestea fiind platite treptat, de Primarie, pana la un punct, insa.

"Scoala noastra veche a fost retrocedata, in sat avem tot mai multi copii, iar rezultatele la invatamant au fost destul de bune, asa ca satul Rusciori intrunea conditiile pentru ca ministerul sa decida ca este nevoie de o noua cladire.

Proiectul initial a fost de vreo 1,6 milioane de lei, dar in timp, din cauza inflatiei si a cresterii preturilor, s-a ajuns la circa 1,8 milioane de lei. Ministerul a platit, pana prin 2009, aproximativ 900.000 de lei, iar apoi platile s-au oprit. Noi, Consiliul Local, am inceput sa platim lucrarile care s-au tot facut, in ideea ca lucrarile realizate pana atunci sa nu se degradeze si cu speranta ca banii vor veni de la minister. Am ajuns sa bagam 850.000 de lei din bugetul local si atunci nu am mai putut", a declarat corespondentul MEDIAFAX viceprimarul comunei Sura Mica, Valentin Ristea.

Noua scoala, moderna si finalizata, inconjurata de buruieni

Autoritatile locale au reusit sa finalizeze cladirea noii scoli in urma cu mai bine de un an. Ea are mai multe sali de clasa mari, spatioase, luminoase, curate si zugravite in alb. Exista, de asemenea, toalete cu faianta si gresie, iar toata cladirea are geamuri termopan. In curte insa, buruienile depasesc inaltimea unui om, iar cladirea sta incuiata. I-ar mai trebui apa, gaz si energie electrica pentru a putea fi data in folosinta, insa nu mai sunt bani.

Cladirea noii scoli este nemobilata pentru ca nu exista bani pentru banci, scaune sau dulapuri noi. Au fost instalate calorifere, dar care nu au la ce sa fie racordate in lipsa centralei termice, chiar daca in localitate exista gaz curent. Primaria n-a avut insa bani sa traga conducta pana in curtea scolii si ar trebui introdusa teava pe o distanta de circa 50 de metri.

Baile, amenajate cu faianta si gresie, asteapta, de asemenea, sa fie dotate, in timp ce corpurile de iluminat au fost montate in toata cladirea.Constructorul cladirii, Gheorghe Patru, spune ca daca imobilul mai sta o iarna neincalzit va incepe sa se degradeze.

"Noi am acoperit cladirea ca sa conservam ce este aici. Dar a stat doi ani fara acoperis si caramida a fost udata. Acum, daca nu se monteaza cel putin centrala termica, avand in vedere ca spatiul nu va fi aerisit si nu va fi incalzit, va incepe sa se degradeze, se va face mucegai. Se vor strica acoperisul, plafoanele, chiar daca noi am ales un material pentru tavane care este destul de rezistent. E pacat ca s-a ajuns in stadiul asta si pentru cativa banuti sa nu se dea in folosinta", afirma Gheorghe Patru.

Viceprimarul Valentin Ristea adauga ca, in proiectul initial, datoria Consiliului Local era sa realizeze un drum de acces catre scoala, racordul la utilitati, sa amenajeze curtea scolii si sa imprejmuiasca locul.

"Suma totala care ar mai fi necesara pentru ca aceasta cladire sa poata fi data in folosinta este de 630.000 de lei. Noi insa am bagat deja aici toti banii pe care i-am avut, mai multi decat aveam prevazuti pentru acest proiect, iar acum nu mai avem. Suntem prinsi in alte proiecte mari - reabilitare de drumuri, apa si canalizare in toata comuna - si nici pentru acestea nu avem toti banii. Comuna este mica si nu exista alte resurse financiare. Daca autoritatile de la Bucuresti ar aloca ceva bani, am putea muta aici toti copiii din ciclul primar si de la gradinita. Nu mai trebuie sa ne dea cei 850.000 de lei pe care i-am platit noi, dar sa aloce bani pentru ce mai este necesar", spune viceprimarul.

In ultimii ani, autoritatile locale si conducerea scolii au trimis zeci de adrese la Prefectura si Consiliul Judetean Sibiu, la Inspectoratul Scolar, dar si autoritatilor de la Bucuresti, in special Ministerului Educatiei, pentru a prezenta situatia si a cere bani pentru finalizarea investitiei.
 

 Sursa foto: Mediafax

Articol recomandat de sport.ro

Vedeta naționalei României, făcută praf de italieni: ”Spectator neplătitor”