De ce a fost pus in libertate fostul deputat Mihail Boldea. Motivatia data astazi de Curtea de Apel
Curtea de Apel Iasi, care a hotarat pe 19 aprilie punerea in libertate a fostului deputat Mihail Boldea, judecat pentru fapte de crima organizata, sustine ca acesta nu mai reprezinta un pericol social.
De asemenea, a scazut riscul de a influenta partile din dosar, dupa ce a stat arestat timp de peste un an.
Judecatorul Curtii de Apel Iasi, care a inlocuit, pe 19 aprilie, masura arestarii preventive a lui Mihail Boldea cu cea a obligarii de a nu parasi tara, precizeaza, in motivarea deciziei, ca deputatul a stat arestat mai bine de un an, nu are antecedente penale si nu reprezinta un pericol pentru ordinea publica si ca a scazut riscul ca acesta sa influenteze martorii si partile vatamate.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
"In cauza, stabilirea limitelor rezonabile si, respectiv, depasirea acestora se analizeaza in raport de faptul ca inculpatul Boldea Mihail este arestat preventiv din martie 2012, instanta de judecata s-a considerat legal sesizata, l-a audiat pe inculpat si mai are in vedere complexitatea cauzei care va necesita timp pentru audierea celorlalti coinculpati si pentru gestionarea probatoriilor, acest aspect putand conduce la o prelungire in timp a masurii arestarii preventive din motive neimputabile lui", se precizeaza in motivarea deciziei Curtii de Apel Iasi.
De asemenea, magistratul a mentionat, in documentul citat, ca deputatul nu are antecedente penale si "chiar daca a incercat sa se sustraga urmaririi penale initiale, dupa ce a constientizat urmarile la care se supune, s-a prezentat de bunavoie organelor de ancheta".
Mai mult, "chiar daca, la momentul luarii masurii arestarii preventive, au existat probe ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, dupa trecerea unei perioade indelungate de timp, acesta se risipeste ca si riscul de presiune asupra martorilor", mai arata magistratul.
Curtea a dispus totodata eliberarea provizorie sub control judiciar a lui Tudorel Vranceanu, judecat in acelasi dosar.
Procurorii DIICOT au atacat decizia Curtii de Apel Iasi cu recurs, care va fi judecat de instanta suprema pe 26 aprilie.
Mihail Boldea a fost trimis in judecata, in stare de arest, la sfarsitul lunii iunie 2012, de catre procurorii DIICOT - Serviciu Teritorial Galati, pentru fraude imobiliare in valoare de aproximativ un milion de euro. Alaturi de Boldea, in dosar sunt judecate 18 persoane, acuzate de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals in inscrisuri oficiale si uz de fals.
Ulterior, dosarul a fost stramutat de la Curtea de Apel Galati la instanta egala in grad din Iasi, printr-o decizie a instantei supreme. Mihail Boldea a fost arestat preventiv in lipsa in 22 martie 2012 si incarcerat in 27 martie 2012, iar ulterior instantele i-au prelungit succesiv masura.
Potrivit procurorilor, inculpatii au actionat sub coordonarea liderului gruparii, Mihail Boldea.
"Membrii gruparii, printre care Bolboceanu Mihaela Cristina, avocat din cadrul Baroului Galati si Luchiniuc Aurica, fost arbitru din cadrul Curtii de Arbitraj Galati, identificau terenuri si imobile, situate in zone centrale ale municipiului Galati, proprietatea Consiliului Local Galati sau a unor persoane fizice, o parte din imobile fiind indisponibilizate in vederea confiscarii speciale in cauze penale, pe care le treceau in proprietatea altor membri ai grupului. in acest scop, inculpatii au utilizat hotarari judecatoresti falsificate sau pronuntate in baza unor acte false, respectiv hotarari arbitrale, pronuntate in fals. Membrii gruparii instrainau ulterior imobilele catre terte persoane, cumparatori de buna credinta, modalitate in care obtineau beneficii financiare substantiale", au precizat procurorii DIICOT.
