România devine groapa de gunoi a Europei din cauza importurilor ilegale de deșeuri

×
Codul embed a fost copiat

Traficul ilegal cu gunoaie a înflorit la granița României, iar autoritățile par incapabile să oprească fenomenul.

Tone de deșeuri intră clandestin în țară și ajung să fie depozitate pe câmpuri ori arse în fabricile de ciment.

Garda de Mediu a descoperit în ultimii doi ani 15 importuri ilegale de gunoaie. Ultimul, zilele trecute în Bihor, unde au ajuns 700 de tone de resturi din Italia.

Transportul ilegal de deşeuri a intrat în ţară la sfârşitul anul trecut. Nu este clar prin ce vamă au trecut camioanele cu cele peste 700 de tone de resturi textile, plastic şi cauciuc şi nici cum vameşii le-au permis accesul în ţară.

Pe o parte dintre ele firma care le-a adus în România a încercat să le ascundă în apropierea unui fost cap din Ineul de Criș, judeţul Bihor.

Citește și
magazin
Legea care încurajează magazinele să doneze alimentele aproape de expirare
Două bloggerițe din Ucraina care ridiculizau soldații ruși au fost împușcate mortal, la Vinnîțea. Suspectul, găsit decedat

Potrivit autorităţilor de mediu, deşeurile au fost aduse din Italia. În Ineul de Criș, suprafaţa pe care au fost depozitate este de mărimea unui teren de fotbal.

Primarul din localitate susţine că resturile ar fi trebuit să fie arse.

Dumitru Togor, primar Inelul de Criș: „Urmau să fie duse şi incinerate la un combinat de pe raza judeţului Bihor."

Sute de tone de resturi au ajuns şi în localitatea Vadul Crișului.
Importurile ilegale sunt verificate de Garda de Mediu.

Mihai Togor, comisar șef Garda de Mediu Bihor: „Aceste deşeuri au fost introduse în ţară în scopul valorificării la instalaţii de valorificare, respectiv tranzit România spre Republica Moldova. Introducerea pe teritoriul României, în scopul eliminării, a deşeurilor din afara ţării, este infracţiune."

Procurorii au deschis deja un dosar penal în acest caz, iar firma care a adus în ţară deşeurile a fost amendată cu 60 de mii de lei.

Reprezentanţii firmei nu au putut fi contactaţi pentru a-și exprima punctul de vedere.

O reacţie au avut, în schimb, proprietarii terenurilor pe care au fost depozitate resturile.

Ionel Bugău, proprietarul terenului: „Aveam un contract cu el în care el era liber şi răspundea absolut pentru tot ce făcea acolo. Au venit ăştia de la Mediu şi n-are autorizaţie, n-are nu ştiu ce. I-am făcut o chestie de evacuare.”

Potrivit activiştilor de mediu, nu exista cifre oficiale privind cantitatea de deşeuri care intră în România din alte ţări.

Resturile sunt adesea importate ilegal, sub pretextul că sunt diverse bunuri, şi ulterior trimise către fabricile de ciment unde sunt arse.

Nu se cunoaşte nici natura deşeurilor importante.

La frontiere nu există un control special şi în ţară ajung şi gunoaie contaminate ori resturi din spitale.

Raul Pop, Coaliția pentru Economie Circulară: „Noi avem două probleme în România: nu controlăm foarte bine la graniţă ceea ce intră şi dacă controlăm nu urmărim după aceea în interiorul ţării. Noi ar trebui în mod normal ca fiecare transport de deşeuri să aibă o rezolvare cunoscută de autorităţi."

Specialiştii spun că alte ţări preferă să îşi trimită gunoiul la noi pentru că avem unele dintre cele mai mici costuri de depozitare.

Pentru o tonă de resturi depozitată în România se plăteşte cel mult 30 de euro, în timp ce în ţările din vest preţul ajunge la 150 de euro.

Reacția Patronatului din industria cimentului și altor produse minerale pentru construcții din România

„Informațiile prezintă o realitate deformată și în antiteză cu eforturile susținute ale industriei cimentului pentru dezvoltarea unei economii circulare autohtone. Mai mult decât atât, se desconsideră eforturile depuse pentru a evita ca România să devină într-adevăr „o groapă de gunoi”, în contexul în care aproximativ 98% din deșeurile tratate în fabricile de ciment provin din România, având la baza si datele EUROSTAT.

Astfel, facem următoarele precizări:

Industria cimentului nu importă și nu a importat niciodată deșeuri periculoase. Printre membrii pe care CIROM îi reprezintă, se numără și companii reprezentative din această industrie, care au acționat și continuă să acționeze în conformitate cu cerințele de mediu, impuse atât de legislația din România, cât și de legislația europeană:

Deșeurile de pe lista „roșie” (deșeuri periculoase) – nici un membru CIROM nu importă și nu a importat astfel de deșeuri.

Deșeurile de pe lista „galbenă” (amestecuri de deșeuri nepericuloase destinate recuperării prin reciclare sau alte metode de valorificare, inclusiv deșeuri sortate din cele menajere) – importul lor este permis prin lege, după obținerea aprobărilor de la autoritățile competente din țara de destinație, adică din România in acest caz. Deși din punct de vedere legal acestea sunt permise, niciun membru CIROM nu a importat astfel de deșeuri din 2013, an la care de fapt se face referire in informatiile vehiculate in presa.

Deșeurile de pe lista „verde” (deșeuri nepericuloase destinate recuperării prin reciclare sau alte metode de valorificare, de exemplu: hârtie, cauciucuri uzate, plastic , cauciuc, textile din procesarea cauciucului etc ) – importul lor este permis prin lege fără notificarea prealabilă a autorităților competente din țara de destinație.

Din acesta listă verde fac parte și deșeuri care sunt importate de producătorii de ciment din România pentru a fi co-procesate. Spre deosebire de alte țări europene, în România chiar și aceste importuri se efectuează numai cu respectarea unor reguli stricte impuse fabricilor de ciment de către autoritățile de control române. Printre acestea se numără obligativitatea de notificare a acestor autorități cu 24 de ore înainte de sosirea transportului la destinație. Fiecare transport trebuie sa respecte aceasta procedură.

„Nimeni nu controlează co-procesarea sau importurile pentru co-procesare” Din contră, întreaga operațiune de pre-tratare și co-procesare a deșeurilor în fabricile de ciment este strict legiferată, monitorizată și controlată atât periodic, cât și inopinat de autoritățile de mediu responsabile în acest sens.

Co-procesarea deșeurilor în fabricile de ciment din România este o soluție care ajută România să nu devină o groapă de gunoi. Ea este una dintre soluțiile recomandate de legislația în vigoare pentru protejarea resurselor naturale și gestionarea corectă a deșeurilor ce nu mai pot fi reciclate. Co-procesarea permite simultan reciclarea conținutului mineral și recuperarea energiei din deșeuri, fără a rezulta nicio cenușă sau alt reziduu care să necesite tratare ulterioară. Având în vedere temperaturile foarte ridicate din cuptoarele fabricilor de ciment (ajung până la aproximativ 2.000°C), transformarea deșeurilor în resurse alternative pentru procesul de producție al cimentului este o soluție eficientă. Complementară reciclării, această activitate face posibilă devierea deșeurilor de la gropile de gunoi și evită generarea de gaze cu efect de seră sau a metanului (gaz cu efect de seră de 21 de ori mai puternic decât CO2) care s-ar produce în urma depozitării deșeurilor.

Deși astfel de soluții de gestionare corectă a deșeurilor (precum co-procesarea) sunt prezente în România, peste 70% din deșeurile din România încă ajung să fie depozitate la gropi de gunoi în prezent, deoarece acestea nu se colectează separat.”
 

Articol recomandat de sport.ro
"Mizerabil!" Ce au făcut fanii Scoției la meciul cu Germania + reacția presei după umilința de la Munchen
"Mizerabil!" Ce au făcut fanii Scoției la meciul cu Germania + reacția presei după umilința de la Munchen
Citește și...
Trupul unui român mort într-un accident de muncă în Italia a fost aruncat la groapa de gunoi
Trupul unui român mort într-un accident de muncă în Italia a fost aruncat la groapa de gunoi

Patronii unei firme de construcții din Torino au fost condamnați la închisoare, marți, după ce au aruncat la groapa de gunoi trupul unui angajat român care a murit pe șantier, potrivit Torino Today.

Legea care încurajează magazinele să doneze alimentele aproape de expirare
Legea care încurajează magazinele să doneze alimentele aproape de expirare

Risipa alimentară este din păcate un capitol la care rămânem în continuare restanți. Aruncăm zilnic la gunoi în jur de 6.000 de tone de alimente, deși unele ar putea fi date nevoiașilor.

Metoda inedită a unor tineri din Austria pentru a salva planeta. De ani de zile mănâncă din gunoi
Metoda inedită a unor tineri din Austria pentru a salva planeta. De ani de zile mănâncă din gunoi

Mâncarea risipită produce poluare, când ar putea să hrănească nevoiaşi. Cumplit este că în prezent aruncăm, în medie, 100 de kg de alimente pe an, deşi 1 român din 8 trăieşte în sărăcie, din venitul minim garantat.

Recomandări
Fenomen grav în România. Problema medicală care ucide o persoană la fiecare 30 de minute.
Fenomen grav în România. Problema medicală care ucide o persoană la fiecare 30 de minute. "Nu mai are limită de vârstă"

La fiecare 30 de minute, un român moare din cauza unui infarct. Iar vârsta la care apare această problemă gravă de sănătate a scăzut tot mai mult.

Ce cred americanii despre capacitățile de apărare aeriană ale României „necesare pentru a-şi proteja cetăţenii”. Mesajul SUA
Ce cred americanii despre capacitățile de apărare aeriană ale României „necesare pentru a-şi proteja cetăţenii”. Mesajul SUA

Ambasada SUA susține că încheierea cu succes a exerciţiului Ramstein Legacy24, desfăşurat între 3 și14 iunie, în poligonul Capu Midia, arată că România "are capacităţile de apărare aeriană necesare pentru a-şi proteja cetăţenii şi teritoriul naţional".

Risipa de apă a devenit un fenomen periculos în rândul românilor. Cum putem evita această pierdere
Risipa de apă a devenit un fenomen periculos în rândul românilor. Cum putem evita această pierdere

Lăsăm robinetul să curgă în timp ce spălăm vasele sau ne spălăm pe dinți. Și nu suntem atenți la instalațiile defecte. Așa se face că, în ultimii ani, risipa de apă a devenit un fenomen periculos, atrag atenția activiștii de mediu.