Cum au sărbătorit românii ziua internațională a râsului
Dacă aţi râs mult joi, bine aţi făcut, pentru că a fost ziua internaţională a râsului şi a fericirii.
Dar ar trebui să râdem mereu, dacă vrem să fim sănătoşi şi să trăim cât mai mult. În timpul râsului, creierul eliberează substanţe care reduc stresul şi ajută organismul să facă faţă provocărilor.
Psihologii spun că, din nefericire, traversăm vremuri deloc uşoare şi mulţi români se plâng toată ziua de probleme.
Râsul şi zâmbetele sunt rezultatul interacţiunii cu cineva. Sunt un rezultat minunat şi benefic al socializării. Chiar dacă acea interacţiune e văzută într-un film, auzită într-un banc, citită într-o carte ori remarcată într-o caricatură. Râsul se naşte în cutia toracică, dar îl vedem pe feţele oamenilor. Şi da, râsul poate avea o mie de fețe. Dar oricare ar fi ele, râsul arată fericire.
Râsul şi fericirea merg mână în mână. Ce ne face fericiţi? Diferă de la om la om şi de la generaţia la generaţie. Un copil ne promite că o să descopere secretul fericirii. Lui nu îi e greu pentru că lucruri simple, uşor de întâlnit, îl pot face fericit.
Copil: „Nu l-am descoperit şi o să-l descopăr.”
Reporter: „Secretul fericirii?”
Copil: „Da. Cred că o să mă gândesc la ceva pe o foaie.”
Reporter: „Astăzi ce te-a făcut fericit?”
Copil: „Fiindcă merg cu metroul."
Fată: „Chiar acum s-a întâmplat. Probabil că el nu ştie, dar iubesc un băiat foarte important în viaţa mea şi a venit lângă mine timp de 2 secunde şi a vorbit cu mine şi m-am simţit atât de fericită şi încă sunt. Cred că asta e cel mai frumos moment, să vorbeşti cu persoana iubită."
Râsul omului rămâne un comportament fascinant, căruia cercetătorii i-au acordat multă atenţie. De la Aristotel, până la cei de astăzi.
Proverbul care spune că râsul este cel mai bun medicament, probabil exagerează puţin, dar cu siguranţă râsul poate fi, de multe ori, un mijloc terapeutic cu efecte puternice. Studiile arată că râsul are un efect tonic atât asupra plămânilor, circulaţiei şi asupra întregului organism. El echivalează cu un exerciţiu fizic intens, care pune sângele în mişcare şi generează o senzaţie de bunăstare.
Cristina Fulop, psiholog: „În momentul în care râdem, descărcăm foarte multe substanțe chimice care ne fac foarte bine, iar hormonul fericirii este vizibil într-o doză mai mare, dar cel mai bun lucru care ni se întâmplă este că ne detensionam muscular şi dispare cumva o parte din hormonul care ne cauzează stresul, hormonul numit cortizol.”
Atunci când se gândesc la fericire, românii îşi doresc, în primul rând să fie sănătoşi, apoi să aibă bani, o familie şi un loc de muncă. Doar 5 la sută sunt foarte mulţumiţi de traiul lor, în timp ce 19 la sută sunt total nemulţumiţi.
Oricât de grea ar fi viaţa, psihologii ne recomandă să ne bucurăm de orice lucru bun din jur și să râdem de câte ori avem ocazia. Nu ne costă nimic dar ne oferă atât de mult.
