Cum au reușit patru români să fugă din țară pe vremea lui Ceaușescu. Pedeapsa primită de securiștii care i-au lăsat să scape

Deşi fuseseră avertizaţi, aceştia au făcut verificări ”superficiale”, fiind ulterior sancţionaţi. S-au dispus retrogradări, treceri în rezervă şi chiar zile de arest.

„La 23 iulie 1976, patru cetăţeni români au fugit din ţară spre Turcia, cu ajutorul unei bărci cu motor. Unul din cei patru era cercetător în cadrul Institutului de Meteorologie şi Hidrologie Bucureşti, îmbarcat pe nava de cercetare „Chefalul” - un fost pescador costier, modificat şi cedat IMH. Acesta a luat barca de salvare, cu care a acostat la Mamaia. Aici s-au urcat în ambarcaţiune ceilalţi trei, după ce au încărcat-o cu îmbrăcăminte, canistre cu combustibil şi provizii. Toate acestea pe sub nasul grănicerilor, care au luat de bună explicaţia că cei trei sunt cercetători, care trebuie transportaţi la bord, fără însă a verifica actele acestora sau ordinul de deplasare a şalupei”, relatează CNSAS, într-o postare pe Facebook.

Neglijență printre securiști

Potrivit instituţiei, această ”evadare” din raiul socialist a stârnit o adevărată furtună la nivelul conducerii M.I., deoarece acţiunea fugarilor fusese favorizată de neglijenţa şi lipsa de coordonare între diferitele unităţi ale Securităţii, anterior existând informaţii despre unii dintre cei implicaţi că doresc să fugă din ţară, mai exact prin utilizarea unei bărci cu motor.

„Mai mult, cu câteva luni înainte, o sursă a Securităţii semnalase că o tentativă de a fugi din ţară folosind barca de salvare a navei „Chefalul” avusese loc şi în data de 23 august 1975, dar a fost anulată de cei implicaţi din cauză că organele de securitate impuseseră măsuri suplimentare de pază şi verificare, dat fiind semnificaţia specială a acelei zile. Ofiţerii de securitate care au primit semnalările nu le-au verificat şi, cu rare excepţii, nu le-au comunicat unităţilor responsabile, pentru a lua măsurile necesare în scopul prevenirii plecării ilegale din ţară”, mai relatează CNSAS, publicând o Notă-Raport pe această temă.

Citește și

O primărie din România a plătit 38 de abonamente de telefonie, deși avea doar 10 angajați. Cât a cheltuit

Documentul face referire la ”verificări superficiale”, care au dus la clasarea materialului, ”sub pretextul că (nume cenzurat) nu ar fi în toate facultăţile mintale – fără însă a proba –, comunicînd Direcţiei a III-a, că din nota informativă «nu rezultă cum a stabilit sursa datele cu privire la presupusele acte preparatorii în vederea evaziunii de către persoanele semnalate»”.

Pedepsele primite

Pe cale de consecinţă, în urma unei anchete interne, o serie de ofiţeri de la mai multe unităţi au fost sancţionaţi pentru nerespectarea normelor de lucru şi a ordinelor, lipsă de vigilenţă şi superficialitate.

„Ţinînd seama de cele raportate, propunem a se lua următoarele măsuri:

1. Să fie traşi la răspundere ofiţerii care se fac vinovaţi de nerespectarea normelor de muncă, neexecutarea ordinelor date de către conducerea Ministerului de Interne şi lipsă de vigilenţă în prevenirea acestui caz de evaziune (anexă).

2. Sesizarea Procuraturii militare cu privire la neîndeplinirea atribuţiunilor de serviciu de către personalul grăniceresc care a permis ieşirea bărcii de salvare pe mare, fără aprobare.

3. Organele Direcţiei a VI-a cercetări penale să trimită în justiţie pe cei patru infractori.

4. Să fie informată conducerea Ministerului Apărării Naţionale cu problemele ce privesc organele de grăniceri din portul Constanţa, în legătură cu acest eveniment de frontieră.

5. Direcţia a II-a, – în termen de două luni – să ia măsuri de verificare şi avizare a persoanelor care lucrează pe vasele destinate cercetărilor marine.

Similar, să se procedeze şi în cazurile cînd vasele sînt proprietatea ministerelor economice şi care au sarcini de cercetare a zonei maritime.

6. Să fie prelucrat acest caz şi măsurile luate cu toate cadrele de securitate, miliţie şi paşapoarte, iar unităţile să-şi prevadă măsuri concrete pentru a preveni asemenea evenimente”, se arată în Nota-Raport.

„Ca o dovadă a nemulţumirii la nivelul conducerii superioare, dar şi pentru a servi ca avertisment în viitor, nu au fost scutiţi de sancţiuni nici ofiţeri cu grade mari şi funcţii importante, precum general-maior Gherguţ Dumitru – şeful Direcţiei a IV-a, general-maior Rusu Emanoil – şeful Inspectoratului Municipiului Bucureşti sau col. Burlacu Victor – şeful Inspectoratului judeţean Constanţa”, mai arată CNSAS.