Cum au ajuns afacerile piscicole să înflorească în România. Crapul şi păstrăvul sunt cei mai consumaţi pești de apă dulce
Deși consumul de pește este de cinci ori mai mic decât media europeană, peștele proaspăt este foarte căutat la noi.
Dovadă că afacerile piscicole sunt înfloritoare, mai ales acolo unde oamenii s-au asociat și își vând rapid marfa. Nu la fel stau, însă, lucrurile cu peștele din Dunăre și Marea Neagră, de care se pot bucura doar cei din zonele apropiate.
Crapul şi păstrăvul sunt cei mai consumaţi pești de apă dulce de la noi. Bogdan Mihalache are o păstrăvărie în județul Brașov. S-a asociat cu cinci producători din zonă și împreună produc 800 de tone de pește într-un an. Vând tot rapid.
Alegeri 2024
21:26
Nicuşor Dan: Votul meu în primul tur va fi pentru Nicolae Ciucă sau Elena Lasconi
19:26
Au fost tipărite 5,6 milioane de buletine de vot pentru referendumul din București. Care este condiția pentru a fi validat
19:14
Cum votăm la prezidențiale, în țară și în străinătate. Cei care nu sunt în localitatea de reședință pot vota la orice secție
19:05
Sondaj AtlasIntel alegeri prezidențiale 2024. George Simion și Elena Lasconi ar fi umăr la umăr în bătălia pentru locul doi
Bogdan Mihalache, reprezenantul cooperativei: “Vrem să ne extindem pe un lac din România, să facem acolo încă 500 de tone de pește. Dar vrem să ne extindem și la Marea Neagră. Acolo să creștem cu mult mai mult producția. Dar aici avem nevoie de suport din partea autorităților, că e partea legislativă destul de grea.”
Păstrăvăriile sunt afaceri rentabile care s-au dezvoltat în multe zone ale ţării. Mai greu este cu peştele din Dunăre şi Marea Neagră care ajunge mai rar în în zone îndepărtate pentru că România nu are infrastructura necesară şi nici flotă pentru a pescui pe măsura cererii.
Adrian Teacă, cercetător științific GeoEcomar Constanța: “Dacă este să vorbim despre punctele de colectare și procesare a peștilor marini deci din mediul marin la noi sunt destul de reduse și capacitățile lor de procesare sunt destul de limitate.”
Mai mulţi pescari din Delta s-au asociat şi livrează calcan, crap și scrumbie în magazinele din Constanța. Se pregătesc şi pentru Bucureşti şi au testat cu succes piaţa la târgul de produse pescăreşti din Capitală.
Filip Mastică, administratorul companiei: “A fost o cerere foarte mare. Am vândut peste o tone de calcan într-o zi. Adică vreo 2.500 de porții într-o zi. A fost o nebunie. Și acum ne-am dat peste cap, am încercat să mai aducem pește, cât de mult putem. Toată lumea caută peștele proaspăt.”
Cât pește importă România
Însă peștele proaspăt românesc este prea puțin. Abia acoperă 20% din necesarul consumului intern. Potrivit Institutului Național de Statistică, în prima jumătate a anului România a importat peste 100 de mii de tone de pește.
Potrivit ministrului Agriculturii, România produce într-un an doar 20 de mii de tone de pește. Totuși, am putea să ne triplăm producția dacă am profita de întreaga suprafață disponibilă pentru acvacultură și să ajungem astfel la 60 sau chiar 70 de mii de tone de pește românesc pe an.
Sorin Mănăilă președinte asociație RomFish: “Noi am avea potențial mai ales că România are în jur de 100 de mii de hectare în care s-ar putea practica acvacultura.”
Iar fonduri europene sunt pentru dezvoltarea acestor afaceri: peste 160 de milioane de euro.
Alin Mitiuță, eurodeputat Reper în Comisia pentru Agricultură: “Din păcate, absorbția, cel puțin în perioada precedentă, e destul de mică, la începutul acestui an era un pic peste 40%. Deci chiar dacă avem o sumă mică nu suntem neapărat capabil să o absorbim și pe aceea.”
Banii pot fi folosiți pentru fabrici de procesare, creșterea producției și modernizarea porturilor pescărești.