Cum arăta populația României la 1900. La sate, din 100 de locuitori doar doi erau străini

62408076

Din punct de vedere etnic diferența dintre rural și urban era una extremă. Satul românesc, omogen etnic nu se regăsea mai deloc, ca structură, în orașele-târguri ale vremii, care atrăgeau foarte mulți străini.

„Proporțional, la fiecare 1.000 de persoane „921 sunt cetățeni români (deci 92,1%, n.r.), 32 supuși străini și 47 străini de protecție română”, notează cercetătorii de la Institutul de Studii Sud-Est Europene.

De remarcat că în peste 120 de ani structura efectivă a populației după etnie s-a modificat foarte puțin. Anul trecut, 89,3% din populație s-a declarat de etnie „română”, respectiv circa 14,8 milioane de persoane, urmate de alte circa un milion de persoane care s-au declarat de etnie „maghiară”, conform datelor oficiale ale Recensământului Populației și Locuințelor din 2022 (amânat în 2021 din cauza pandemiei).

Interpretând datele recensământului din 1899, Leonida Colescu (șeful Serviciului Statisticii Generale a Statului) ne înfățișează o hartă etnică a Vechiului Regat: „Românii formează marea majoritate a locuitorilor în toate districtele țării. Austro-Ungarii sunt mai numeroși în Muntenia-Mare, cu deosebire în Ilfov, Brăila, Prahova. Bulgarii sunt risipiți în județele de-a lungul Dunărei, principalmente în Dobrogea. Germanii se întâlnesc mai cu seamă în Ilfov și Covurlui. Grecii numără proporții însemnate în Brăila, Covurlui și Tulcea. Italienii sunt împrăștiați pretutindeni; distingem centre mai compacte de italieni în Dobrogea, precum și în Ilfov, Covurlui și Prahova. Rușii se găsesc mai des în Dobrogea și Covurlui; sârbii în districtele Mehedinți și Dolj. Supușii turci sunt mai numeroși în Dobrogea”, conform sursei citate.

Există o discrepanţa majoră între România rurală şi România urbană. Dacă satul românesc este omogen etnic, oraşele din Vechiul Regat sunt cât se poate de cosmopolite. Astfel, în 1899, la sate, din 100 de locuitori, doi erau străini. În orașe, cifrele sunt cu totul altele: din 100 de locuitori, 46 sunt străini, notează cercetătorii de la Institutul de Studii Sud-Est Europene. 

Articol recomandat de sport.ro
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Istvan Kovacs, făcut praf după ultimul meci din Champions League! Ce ar fi spus arbitrul român
Citește și...
Au aruncat drogurile la WC și 130.000 de euro pe geam când au năvălit ”mascații” ieșeni peste ei. ”Au fost vigilenți”

Un traficant a aruncat drogurile la toaletă, iar un altul o geantă cu 130.000 de euro pe geam când au năvălit ”mascații” ieșeni peste ei.

Anchetă într-un spital din Arad, după ce o tânără însărcinată și copilul ei au murit în urma unei infecții respiratorii

Inspectorii de sănătate publică au început o anchetă la Maternitatea Arad, unde o tânără de 25 de ani și bebelușul ei au murit, marţi, medicii afirmând că pacienta era în stare gravă din cauza unei infecţii respiratorii severe.

Directoare de la o școală din Dolj, înregistrată în timp ce bătea și umilea un elev. „Și pe prostul ăsta de la dracu să-l ia”

Acuzaţii grave aduse unei directoare de şcoală din judeţul Dolj, care este şi profesoară de engleză. Părinţii susţin că dascălul îi umileşte pe copii, ţipă la ei şi îi pălmuieşte.

Recomandări
Legea integrității a fost votată cu amendamentul Fritz. Senatorii au adoptat proiectul de care depind 770 de milioane de euro

Senatorii au adoptat prin vot Legea ANI, cunoscută și drept ”Legea integrității”, care este jalon în PNRR și de care depind aproximativ 770 de milioane de euro pentru România, termenul fiind 31 august. Senatul este cameră decizională.

Noi modificări la legea salarizării. Ce s-a schimbat în ultima variantă - surse

Noua variantă a proiectului legii salarizării bugetarilor aduce mai multe modificări față de forma anterioară, în special în ceea ce privește modul de calcul și control al sporurilor și finanțarea creșterilor salariale din sănătate.

Vești bune. Debitul Dunării este în creștere la intrarea în țară. Ce se întâmplă la Cernavodă

În timp ce România se confruntă cu o secetă prelungită care a afectat grav culturile agricole și rezervele de apă, iar centrala de la Cernavodă a fost oprită, Dunărea dă semne de revenire.