Cum a scăpat Mario Iorgulescu de pedeapsa pentru omor după ce a ucis un tânăr, băut și drogat. Opinia separată
Mario Iorgulescu a scăpat de pedeapsa de 13 ani și opt luni pentru omor, pentru că doi dintre judecători au stabilit că fapta a fost săvârșită fără intenție, chiar dacă au admis că era băut și drogat.
Al treilea judecător din completul Înaltei Curți de Casație și Justiție a avut o opinie separată, în sensul menținerii pedepsei pentru omor, potrivit motivării prin care ÎCCJ a admis recursul în casație asupra sentinței inițiale, o cale extraordinară de atac.
Mario Iorgulescu, 29 de ani, fiul șefului Ligii Profesioniste de Fotbal din România fusese condamnat la 13 ani și 8 luni ani de închisoare pentru omor după ce, aflat sub influența alcoolului și a drogurilor, a provocat, pe 8 septembrie 2019, un accident rutier soldat cu moartea unui tânăr de 24 de ani.
Alegeri 2024
14:21
Câți bani vor câștiga membrii secțiilor de votare la alegeriile parlamentare și prezidențiale. Sumele pe care le vor încasa
12:32
Cine poate deveni președintele României. Ce prevede Constituția
11:25
Cum și unde pot vota românii la alegerile prezidențiale. Ce trebuie să ai la tine când mergi la secția de vot
22:40
Ce a răspuns Nicolae Ciucă la întrebarea dacă a scris versurile manelei ce i-a fost dedicată de Dani Mocanu
Iorgulescu a fugit din țară înainte de a fi încarcerat și, după condamnarea definitivă, a formulat un recurs în casație prin care a cerut anularea pedepsei.
În iunie 2024, un complet de trei judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție a României a admis acel recurs și a decis rejudecarea procesului.
Principala dilemă juridică ridicată de cele două judecătoare care au decis anularea condamnării (Lia Savonea și Adriana Ispas) a fost dacă Mario Iorgulescu a comis fapta soldată cu moartea unei persoane cu intenție. Infracțiunea de omor, în termen juridici, presupune intenția celui acuzat de a produce moartea unei persoane.
Procurorii care au investigat cazul, la fel ca și cele două instanțe care l-au condamnat pe Mario Iorgulescu, au stabilit că a comis fapta prin intenție indirectă, adică deși nu a urmărit în mod explicit să ucidă victima, faptul că s-a urcat băut și sub influența drogurilor la volan a însemnat că acesta și-a asumat, indirect, că poate ucide pe cineva.
Totuși, au mai existat dosare similare soluționate în justiția România și în trecut prin condamnarea celor vinovați pentru omor comis prin intenție indirectă.
În cazul lui Mario Iorgulescu, însă, Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit că „tânărul nu a intenționat să omoare pe cineva și nu a folosit bolidul Aston Martin ca pe un mijloc în scopul suprimării vieţii victimei în noaptea de 8 septembrie 2019”.
Cele două judecătoare din complet care au eliminat infracțiunea gravă pentru care fusese condamnat au mai scris în motivare că Mario Iorgulescu a produs accidentul „pe fondul unei crize de gelozie și într-o stare de furie”.
Expertiza medico-legală a stabilit că Mario Iorgulescu aveau o alcoolemie de 1,96 g/l când a fost testat, după accident, și se afla sub influența cocainei. Cu câteva clipe înainte să producă tragedia
el a pătruns pe culoarea roșie a semaforului cu viteza de 145 km/h, în intersecția dintre Șos. Chitilei și str. Teodor Neagoe din București, iar apoi a accelerat până la 162 de km/h, a stabilit expertiza tehnică. În momentul impactului avea 143 km/h.
Șoferul celuilalt autoturism, un Audi, nu a avut nicio șansă.
Sentința este clar favorabilă lui Mario Iorgulescu, pentru că omorul se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani, în timp ce uciderea din culpă cu pedepse de până la șapte ani, uneori cu suspendare- pentru că a fost judecat după prevederile legii vechi, căci în prezent nu se mai pot acorda pedepse cu suspendare pentru șoferii băuți și/sau drogați care produc accidente.
„Acţiunea autorului (conducătorul auto) este asupra autovehiculului, acesta acţionând sistemul de accelerare a vitezei peste limita legală, cu consecinţa intrării în coliziune frontală cu autoturismul condus de victimă căruia i-a cauzat decesul, elemente de fapt ce au valenţele unei fapte care, din punct de vedere obiectiv şi subiectiv se încadrează în infracţiunea de ucidere din culpă”, au mai notat judecătoarele Savonea și Ispas.
Infracţiunea de omor ar fi posibilă, au mai scris judecătoarele, doar în situaţia în care autovehiculul „ar fi fost folosit sau acceptat a fi fost folosit drept mijloc în scopul suprimării vieţii victimei”.
Argumentele celui de-al treilea judecător, în opinia separată
Cel de-al treilea magistrat din complet, judecătorul Dan Enescu, a susținut că instanțele care au dat decizii pentru omor, nu pentru ucidere din culpă, au procedat corect, întrucât tânărul ar fi comis fapta de omor cu intenție indirectă.
„Circumstanțele concrete ale comiterii infracțiunii, atitudinea recurentului, care, având atât o îmbibație alcoolică extrem de mare în sânge, și fiind sub influența drogurilor, a ales să conducă un autoturism cu o viteze excesivă, cu încălcarea regulilor de circulație relevă cu certitudine existența intenției indirecte în săvârșirea infracțiunii de omor”, a susținut judecătorul Enescu.
El a concluzionat că, în cauză, nu este vorba despre o faptă comisă din culpă, ci a uneia intenționate.
Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat, în iunie, condamnarea definitivă de 13 ani și 8 luni de detenție pentru omor primită de Mario Iorgulescu, fiul președintelui LPF, Gino Iorgulescu, în octombrie 2023. Mario Iorgulescu nu a executat nicio zi din pedeapsă. Este fugit în Italia, stat care a respins extrădarea sa.
