Cultura care aduce profituri record: 500 de euro la fiecare hectar
După grâu şi porumb, România exportă cel mai mult tutun, pentru că el reprezintă una dintre cele mai profitabile culturi.
Subvenţiile sunt mari, la fel şi cererea, aşa că dintr-un singur hectar fermierii pot câştiga peste 500 de euro. În primele nouă luni ale anului trecut, din ţara noastră au plecat peste 15.000 de tone de tutun şi ţigări, în valoare de 220 de milioane de euro.
Multe ţări din Europa cumpără tutun de la noi, pentru că este mai ieftin.
Fermierii spun că atâta vreme cât subvenţiile sunt mai mari de două mii de euro, merită să investească în tutun. La o producţie bună, de 2,5 tone pe hectar, pot obţine 2.000 de lei.
Emil Capdefier, fermier care cultivă tutun pe 300 de hectare: „Noi vindem un kilogram de tutun cu o medie de 7 lei, iar în afară kilograme de tutun este undeva la 2 euro şi ceva. Atunci mă gândesc că toată lumea ar cumpăra de la noi. Există cerere."
Pentru un hectar de tutun în 2017 au primit o subvenţie de aproape 2.100 de euro, în timp ce fermierii care au cultivat grâu au primit 180 de euro, la hectar.
Singura fabrica de procesare a tutunului din ţară este la Zimnicea. Are 54 de angajaţi, care au tot mai mult de lucru. Tutunul prelucrat în această fabrică din Zimnicea este exportat. Anul trecut, aici au fost ambalate în jur de 500 de tone de frunze de tutun. Au fost vândute apoi în Marea Britanie, Italia şi Germania.
Fabrica Zimnicea: Multinaţionalele nu cumpără cantităţi mici, pentru ele, 400 de tone e puţin. Noi nu ştim care e destinaţia finală a tutunului, e posibil să se întoarcă şi în România.
Cererea mare şi subvenţiile îi încurajează tot mai mult pe fermieri să planteze tutun. E adevărat, însă, că în urmă cu 30 de ani, de pildă, suprafeţele erau mult mai mari.
Fabrica Zimnicea: „Erau suprafeţe mult mai mari de tutun, erau CAP-urile, cu obligativitatea ca zece ani să pună tutun şi tutunul îl cultivau cu familia. Chiar spuneau bătrânii, cu banii de tutun îşi trimiteau copiii la şcoală.”
Dacă în 2015 aveam 700 de hectare, în 2016 existau o mie de hectare. Cele mai mari suprafeţe sunt cultivate în Teleorman, Dolj, Mureş, ialomiţa, Galaţi, Iaşi, Bihor, Olt şi Dâmboviţa.
