Sfecla de zahăr a redevenit populară printre agricultori, datorită subvențiilor de 600 EUR

Pe un câmp din Timiș este forfotă în această perioadă. Pe o suprafață de aproape trei sute de hectare, un agricultor a cultivat sfeclă de zahăr, care, odată recoltată, ajunge la o fabrică din Oradea.

Eugen Supuran, agricultor: "In primul rând este o cultură pe care nu o pune toată lumea. Subvenția care este una dintre cele mai mari la cultură mare. Discutăm de aproximativ 600 de euro."

Subvenția este și motivul pentru care mulți au renunțat la porumb sau grâu în favoarea sfeclei de zahar.

Doru Petanec directorul Direcției de Agricultură Timiș: "Față de acum 4-5 ani este cam de trei ori mai mare, producția mare justifică cheltuiala respectivă, faptul că fabrică se angajează să îți preia întreagă recolta și respectă inclusiv digestia, adică conținutul în zahar."

Citește și

Agricultorii care au investit in 2014 in sfecla de zahar au castigat. Ce profit au facut pe hectar in acest an

Eugen Supuran, agricultor: "Problema mare este cine va procesa, având în vedere că în România sunt doar câteva fabrici de zahăr, le numărăm pe degete."

Și în Bihor s-au înmulțit culturile de sfeclă de zahar.

Nicolae Hodişan, directorul Direcției de Agricultură Bihor: "In 2014 aveam o suprafață de 1200 de hectare, iar azi, în 2017, avem 2400 de hectare."

Agricultorii de acolo au și un alt avantaj - fabrică de procesare este la Oradea și costurile pentru transport sunt mai mici.

Mihai Budai, fermier: "La o producție normal de 45-50 de tone util, își acoperă cheltuiala, rămîne un profit chiar de 2000 de lei plus subvenția, care nu este de neglijat, în unii ani a ajuns chiar și la 3000 de lei la hectar."

Din păcate, din cauza lipsei irigațiilor, oamenii spun că nu pot asigura toată cantitatea de sfeclă care ar putea fi procesată în fabrică din Oradea.

Articol recomandat de sport.ro

Ce face marea campioană Monica Roșu, la 20 de ani după ce s-a retras din gimnastică. "E o altă carieră"