CSM vrea ca presedintele sa nu mai poata refuza propunerile pentru conducerea Parchetului General, DNA si DIICOT
CSM a transmis o serie de propuneri Ministerului Justitiei pentru modificarea statutului magistratului, intre care numirea sefilor DNA si DIICOT la propunerea Consiliului, cu avizul ministrului Justitiei, iar presedintele sa nu poata refuza numirea.
O alta propunere este ca functiile de judecator, procuror, personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor si magistrat-asistent sa fie compatibile cu functia de ministru al Justitiei.
Evaluare psihologică la fiecare cinci ani
CSM propune ca procurorii si judecatorii sa poata desfasura activitati care sa nu fie considerate incompatibile daca acestea sunt pe langa ”institutiile de pregatire profesionala a altor profesii juridice, in conditiile legii, precum si a functiilor ce decurg din obligatiile asumate de Romania ca stat membru al Uniunii Europene ori care sunt ocupate pe baza unor tratate internationale la care Romania este parte, in conditiile legii”.
In prezent, functiile de judecator, procuror, magistrat-asistent si asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte functii publice sau private, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior.
In acelasi timp, magistatii vor ca functiile de judecator, procuror, personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor si magistrat-asistent sa fie compatibile cu functia de ministru al Justitiei.
”Pe perioada exercitarii functiei de ministru, judecatorul, procurorul, personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor si magistratul-asistent beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege pentru functia in care este numit. Daca indemnizatia si celelalte drepturi prevazute pentru functia in care este numit sunt mai mici, acesta isi pastreaza indemnizatia de incadrare bruta lunara si celelalte drepturi banesti. Ministrul Justitiei, care la data numirii avea functia de judecator, procuror, personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor sau magistrat-asistent, are dreptul, la incetarea functiei, sa revina la postul detinut anterior”, se arata in propunerea legislativa insusita de CSM si trimisa Ministerului Justitiei. In acest moment, functia de ministru al Justitiei este incompatibila cu cea de magistrat.
O alta propunere este sa poate fi admisa la Institutul National al Magistraturii (INM) persoana care ”este apta, din punct de vedere medical si psihologic, pentru exercitarea functiei", iar comisia medicala sa fie numita prin ordin comun al ministrului Justitiei si al ministrului Sanatatii. In prezent, nu exista o astfel de conditie pentru admiterea la INM.
Mai mult, CSM propune ca judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor sa fie evaluati psihologic la fiecare 5 ani, iar daca in urma evaluarii psihologice primesc calificativul „nerecomandabil”, sa fie obligati sa urmeze un program de consiliere psihologica cu o durata de cel mult 6 luni. In prezent, nu exista o astfel de conditie.
Consiliul mai propune ca admiterea pe posturile de personal de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si al institutiilor coordonate sau subordonate Ministerului Public, precum si al
Ministerului Justitiei si al institutiilor coordonate sau subordonate sa se faca prin concursul de admitere la Institutul National al Magistraturii, iar aceste posturi sa fie evidentiate separat.
In prezent, durata cursurilor de formare profesionala a auditorilor de justitie este de doi ani. Dupa primul an de cursuri, auditorii de justitie opteaza, in ordinea mediilor si in raport cu numarul posturilor, pentru functia de judecator sau procuror, iar CSM propune ca durata cursurilor de formare profesionala a auditorilor de justitie sa fie scurtata la un an si sase luni.
Avocatii cu vechime de peste 18 ani sa poata fi numiti in posturi vacante de judecator sau procuror
O alta propunere este ca avocatii cu o vechime in profesie de cel putin 18 ani si care nu au fost sanctionati disciplinar si nu au avut abateri de la codul deontologic sa poata fi numiti in functii vacante de judecator sau procuror la judecatoriile sau parchetele care functioneaza pe langa acestea, stabilite de catre Consiliul Superior al Magistraturii.
CSM mai propune ca presedintele si vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa fie numiti de catre presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au lucrat la aceasta instanta cel putin doi ani, nu au fost sanctionati disciplinar si nu au avut abateri de la codul deontologic.
”Presedintele Romaniei nu poate refuza numirea in functiile de conducere”, iar mandatul acestora ar urma sa creasca de la 3 la 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, potrivit modificarilor legislative propuse de CSM. Acum, presedintele Romaniei poate refuza motivat numirea in functiile de conducere a judecatorilor sefi de instante, aducand la cunostinta CSM motivele refuzului.
Consiliul mai doreste ca procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) si adjunctii acestora sa fie numiti de presedintele Romaniei, la propunerea CSM, cu avizul ministrului Justitiei, dintre procurorii care au o vechime minima de 18 ani in functia de judecator sau procuror, nu au fost sanctionati disciplinar si nu au avut abateri de la Codul deontologic.
Numirea se face pe o perioada de patru ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data. Astfel, ar creste semnificativ, de la 10 la 18 ani, conditia vechimii pentru procurorii sefi ai DNA si DIICOT, precum si pentru adjunctii lor.
O alta modificare propusa de CMS este ca presedintele Romaniei sa nu poata refuza numirea in functiile de conducere a procurorilor. CSM isi mai doreste ca revocarea acestora sa se faca de catre presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului, cu avizul ministrului Justitiei.
”Consiliul se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie ori a procurorului sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism”, se mai arata in propunerea CSM de modificare a legilor. In forma actuala, procurorii sefi sunt numiti de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 10 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.
CSM si-ar mai dori ca revocarea procurorilor din functiile de conducere sa se faca de catre presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu avizul ministrului Justitiei.
”Consiliul se poate sesiza din oficiu, la cererea adunarii generale sau, dupa caz, a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie ori a procurorului sef al Directiei de Investigare”, se mai specifica in propunerile transmise ministerului. In acest moment, revocarea procurorilor din functiile de conducere prevazute la alin. (1) se face de catre presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei care se poate sesiza din oficiu.
Desfiintarea instantelor militare si reorganizarea parchetelor militare
Consiliul mai propune desfiintarea instantelor militare si reorganizarea parchetelor militare, fiind formulata urmatoarea dispozitie: „In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, instantele militare se desfiinteaza, iar parchetele militare se reorganizeaza ca structuri in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, parchetelor de pe langa curtile de apel si parchetelor de pe langa tribunale”.
Consiliul mai propune ca judecatorii, procurorii, magistratii asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat acestora cu o vechime de cel putin 18 de ani in aceste functii, care au fost eliberati din functie din motive neimputabile, sa aiba dreptul sa devina, fara examen, avocati, mediatori, notari publici sau executori judecatoresti.
CSM mai sustine ca judecatorii si procurorii, inclusiv cei pensionati, trebuie sa beneficieze de despagubiri acordate din fondurile bugetare ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Ministerului Justitiei, Ministerului Public sau, in cazul procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apararii, in cazul in care viata, sanatatea ori bunurile le sunt afectate in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea. In prezent, aceasta prevedere se aplica doar magistratilor in functie, nu si celor pensionati.
Un articol nou propus de CSM arata ca „judecatorii si procurorii in activitate sau pensionari, precum si sotul sau sotia si copiii aflati in intretinerea acestora beneficiaza in mod gratuit de asistenta medicala, medicamente si proteze, in conditiile respectarii dispozitiilor legale privind plata contributiei la asigurarile sociale. (9) Conditiile de acordare in mod gratuit a asistentei medicale, a medicamentelor si protezelor sunt stabilite prin hotarare a Guvernului. Aceste drepturi nu au caracter salarial si nu se impoziteaza”.
Procurorii si judecatorii mai propun sa se pensioneze daca au o vechime de cel putin 25 de ani numai in aceste functii ”la cerere inainte de implinirea varstei legale de pensionare si beneficiaza de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de media indemnizatiilor de incadrare brute lunare si a sporurilor avute in 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate in calitate de judecator sau procuror, actualizate la data stabilirii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor indreptatite”.
In prezent, magistratii se pot pensiona la cerere si pot beneficia, la implinirea varstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, in cuantum de 80% din baza de calcul reprezentata de indemnizatia de incadrare bruta lunara sau de salariul de baza brut lunar, dupa caz, si sporurile avute in ultima luna de activitate inainte de data pensionarii.
Statut de demnitar pentru presedintele instantei supreme
O alta propunere vizeaza acordarea statutului de demnitar pentru presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. In prezent, au acest statut doar magistratii membri ai CSM.
In legislatia actuala, la inceputul fiecarui an, in materie penala se stabilesc complete de 5 judecatori formate numai din judecatori din cadrul Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Propunerea CSM este ca la inceputul fiecarui an, la propunerea presedintelui sau a vicepresedintilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Colegiul de conducere sa aprobe numarul si compunerea completelor de 5 judecatori.
Consiliul mai doreste ca, pentru a fi numiti procurori in cadrul DNA, anchetatorii sa aiba ”o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 8 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui interviu organizat de comisia constituita in acest scop”. In acest moment, conditia de vechime este de 6 ani.
O noua prevedere propusa de CSM este ca presedintele curtii de apel sa poata dispune ca la instantele cu volum mare de activitate din circumscriptia curtii de apel sa fie incadrati fosti judecatori care si-au incetat activitatea din motive neimputabile, pentru redactarea proiectelor de hotarari judecatoresti.
CSM mai propune ca membrii sai sa nu aiba sub 7 ani vechime ca magistrati: ”Membrii CSM se aleg din randul judecatorilor si procurorilor numiti de presedintele Romaniei, cu o vechime in functia de judecator sau procuror de cel putin 7 ani, care nu au fost sanctionati disciplinar si nu au avut abateri de la codul deontologic”. Legea actuala arata ca membrii CSM se aleg din randul judecatorilor si procurorilor numiti de presedintele Romaniei, fara conditie de vechime.
O alta prevedere propusa este ca in cazul in care magistratul care se adreseaza CSM cu o cerere de aparare a reputatiei si se constata ca acesta nu a incalcat nicio regula, CSM sa emita un comunicat catre Consiliul National al Audiovizualului (CNA) sau publicatia care a relatat despre magistratul respectiv, cu obligatia de a publica acel comunicat fara alte comentarii.
”La solicitarea judecatorului sau procurorului vizat, comunicatul publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii va fi trimis de indata Consiliului National al Audiovizualului, daca atingerea adusa independentei, impartialitatii sau reputatiei profesionale s-a produs in cadrul unui program audiovizual sau, dupa caz, emitentului, daca atingerea s-a produs in cadrul unui articol aparut in presa scrisa sau in mediul online. Comunicatul va fi difuzat sau va fi publicat, indiferent daca judecatorul sau procurorul vizat a uzat deja de dreptul la replica, in asa fel incat sa ajunga in aceeasi masura la cunostinta publicului ca si informatia care a adus atingere independentei, impartialitatii sau reputatiei profesionale. In acest scop, comunicatul se publica ori se difuzeaza in acelasi mod, in acelasi loc sau, dupa caz in acelasi interval orar cu emisiunea sau articolul vizate, de indata, dar nu mai tarziu de 7 zile de la data solicitarii din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Comunicatul trebuie publicat sau difuzat integral si fara sa fie alterat, trunchiat, reformulat ori modificat si fara sa fie insotit sau urmat de vreun comentariu. In toate cazurile, publicarea sau difuzarea comunicatului este gratuita. Publicarea comunicatului nu inlatura raspunderea contraventionala”, este propunerea CSM.
Propunerile CSM vizeaza si atributiile sefului Inspectiei Judiciare
”Daca in urma efectuarii verificarilor prealabile se constata ca nu exista indiciile savarsirii unei abateri disciplinare, sesizarea se claseaza, iar rezultatul se comunica direct persoanei care a formulat sesizarea si persoanei vizate de sesizare. Rezolutia de clasare este supusa confirmarii inspectorului-sef. Rezolutia poate fi infirmata, o singura data, de inspectorul-sef, care poate dispune, prin rezolutie scrisa si motivata, completarea verificarilor”, se mai arata in modificarile legislative transmise Ministerului Justitiei. In legislatia actuala, inspectorul sef al Inspectiei Judiciare poate infirma ori de cate ori doreste o solutie de clasare.
Aceste propuneri tranmise de CSM Ministerului Justitiei vizeaza proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii privind statutul judecatorilor si procurorilor, a Legii privind organizarea judiciara si a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii.
