CSM, plângere penală la Parchet pentru „instigare la violență fizică și sexuală” împotriva magistraților pe rețelele sociale

Pe de altă parte, „campania de dezinformare a cetăţenilor şi de defăimare a corpului magistraţilor continuă şi este întreţinută de factorul politic”, susţin reprezentanţii CSM, făcând referire la afirmaţii ale premierului Ilie Bolojan privind salariile şi vârsta de pensionare a magistraţilor.

„Consiliul Superior al Magistraturii informează că a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la săvârşirea infracţiunii de instigare publică prevăzută de art. 368 din Codul penal, solicitând efectuarea de cercetări cu privire la mai multe mesaje publice prin care utilizatori ai reţelelor sociale au instigat la săvârşirea unor infracţiuni grave împotriva magistraţilor şi a membrilor familiilor acestora. Printre acestea, exemplificăm instigări explicite la violenţă fizică şi sexuală şi fapte de pedofilie îndreptate împotriva membrilor de familie ai unor judecători. Totodată, au fost identificate reacţii similare provenind de la alte persoane fizice, utilizatori ai reţelelor sociale, inclusiv în urma transmiterii unor mesaje private către magistraţi”, arată CSM, într-un comunicat de presă transmis miercuri.

CSM a reclamat, luni, „fapte de instigare directă” împotriva magistraţilor sau a membrilor familiilor acestora, susţinând că, pe lângă manifestări „de o agresivitate fără precedent la adresa magistraţilor” constatate în mediul online, „manifestări similare au avut loc chiar în sălile de judecată”.

Dezinformare și atacuri politice

Pe de altă parte, „campania de dezinformare a cetăţenilor şi de defăimare a corpului magistraţilor continuă şi este întreţinută de factorul politic. În acest sens, premierul României a afirmat recent, din nou, că salariile magistraţilor sunt în cuantum de 4000 – 5000 euro net/lunar, iar magistraţii se pensionează la 48 - 49 de ani în România”, adaugă CSM, în comunicatul de miercuri.

În acest context, CSM aminteşte că, în ceea ce priveşte venitul brut şi cel net al unui judecător la început de carieră, analiza datelor comunicate de 27 de state indică faptul că România se situează pe locul 20, cu un venit similar celui din Lituania. Poziţiile aflate în faţa României prezintă deja o diferenţă de salarizare de peste 20-30% în plus net/lună, respectiv Polonia şi Bulgaria.

Din schema naţională de posturi, sunt alocate judecătorilor de la judecătorii aproximativ 45% dintre acestea, iar la parchetele de pe lângă judecătorii activează 49% din numărul total al procurorilor, potrivit sursei citate.

Salarii și pensii ale magistraților

„Salariul net al unui judecător la judecătorie sau procuror la parchetul de pe lângă judecătorie se situează în intervalul 6990 lei/net pentru un stagiar, 10.486 lei/net în primii ani de carieră şi ajunge, după 20 de ani vechime în funcţie, până la suma de 16.157 lei/net la judecătorie sau la parchetul de pe lângă judecătorie. Salarizarea judecătorilor cu grad de tribunal şi a procurorilor de la parchetele de pe lângă tribunal este superioară cu 11% celei de la nivelul judecătoriilor, iar cea a judecătorilor cu grad de curte de apel sau a procurorilor de la parchetele de pe lângă curţile de apel este cu 13% superioară celei de la nivelul tribunalului”, explică reprezentanţii CSM.

Totodată, ei amintesc că în România există în prezent peste 215.000 de pensii de serviciu, dintre care doar în jur de 5.000 sunt cele ale magistraţilor. Astfel, acestea ocupă maximum 4% din totalul pensiilor de serviciu, „deşi sunt prezentate constant ca fiind cele care împovărează sistemul public de pensii”.

„În ceea ce priveşte cuantumul pensiei de serviciu, reamintim că prin Legea nr. 282/2023 s-au corectat anomaliile anterioare, astfel încât pensia de serviciu stabilită potrivit acestui act normativ nu mai depăşeşte salariul net în plată”, adaugă CSM.

Vârsta de pensionare a magistraţilor în România este în prezent 60 de ani potrivit Legii nr. 282/2023, aceasta crescând etapizat, potrivit aceleiaşi surse.

La nivelul anului 2021, vârsta de pensionare a magistraţilor era de aproximativ 54 de ani, aceasta scăzând ca urmare a iniţierii şi adoptării legislaţiei care a destabilizat statutul magistratului începând cu anul 2022.

Vârsta reală de pensionare

„Contrar celor afirmate constant şi nereal în spaţiul public, în prima parte a anului 2025, vârsta medie de pensionare se menţine la judecători la 52 de ani, comparativ cu perioada de maximă stabilitate legislativă când, la nivelul anilor 2010-2011, vârsta medie de pensionare era de peste 58 de ani. În ceea ce priveşte vârsta medie de pensionare pentru procurori, din datele statistice deja prezentate public de Consiliu, reiese că aceasta este de aproximativ 55 de ani în intervalul de timp 2010 - 2025, pentru judecători fiind de aproximativ 56 de ani în acelaşi interval de timp. Prin urmare, informaţia reiterată constant în spaţiul public că magistraţii se pensionează la 47-48 de ani este o informaţie falsă”, susţin reprezentanţii CSM.

În finalul comunicatului, CSM se referă la „escaladarea” atitudinilor publice ostile faţă de magistraţi.

„Consiliul Superior al Magistraturii a atras deja atenţia asupra escaladării atitudinilor publice ostile faţă de judecători şi procurori, toate aceste acţiuni ale celorlalte puteri în stat şi ale mass media generând riscuri care afectează independenţa justiţiei şi destabilizează grav sistemul judiciar, afectând în mod direct drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor şi parcursul democratic al societăţii româneşti”, mai arată CSM.

Articol recomandat de sport.ro

Jutta Leerdam a luat o decizie radicală: ”Îmi urmez instinctele”