Numirea Liei Savonea la conducerea ÎCCJ, contestată în instanță de Comunitatea Declic. „Legea să fie respectată”

62008002

Comunitatea Declic a depus la Curtea de Apel Cluj acţiunea de contestare a deciziei CSM prin care judecătoarea Lia Savonea a fost numită în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

„Contestăm numirea Liei Savonea nu pentru a bloca o carieră, ci pentru că este nevoie ca legea să fie respectată mai ales când numirea vizează conducerea celei mai înalte instanţe din ţară. Independenţa justiţiei nu înseamnă doar că judecătorii sunt liberi să decidă fără presiuni, înseamnă şi ca cetăţenii să vadă că justiţia funcţionează imparţial", a declarat Roxana Pencea Brădăţan, coordonatoare de campanii Declic.

Potrivit Declic, atunci când cetăţenii percep că justiţia poate fi influenţată de grupuri de interese sau de politicieni, se creează o lipsă de încredere care subminează însuşi statul de drept. Curtea Europeană a Drepturilor Omului stabileşte clar că o instanţă „trebuie să inspire încredere publicului într-o societate democratică".

„Prin acţiunea în contencios administrativ, solicităm anularea actelor adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii cu încălcarea flagrantă a termenelor şi garanţiilor procedurale prevăzute de lege. Numirea conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie trebuie să fie rezultatul unei proceduri transparente, corecte şi predictibile, nu al unor decizii grăbite şi netransparente, care pun în pericol independenţa justiţiei”, a declarat avocata Roxana Mândruţiu.

Declic a invocat, în acţiunea din instanţă, mai multe nereguli în procesul de numire. Astfel, comunitatea consideră că că procedura este ilegală, întrucât Consiliul Superior al Magistraturii a demarat procedura pentru alegerea noului şef ICCJ cu aproape trei luni mai devreme decât prevede legea.

Potrivit Declic, CSM a declanşat procedura „pe repede înainte”, la doar câteva ore după anunţarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale, „cu încălcarea articolului 136 din Legea 303/2022. Potrivit legii, procedura poate începe cu cel mult 60 de zile înainte de expirarea mandatului, însă mandatul preşedintei Corina Corbu expira abia pe 16 septembrie 2025.

De asemenea, Declic invocă istoricul problematic, considerând că din 2016 şi până în prezent, Lia Savonea a fost constant portretizată în mass-media ca „judecător controversat” din cauza numeroaselor scandaluri şi luări de poziţie contestate inclusiv de sistemul judiciar.

Comisia Europeană a exprimat o „preocupare majoră" în 2019 privind evoluţiile din justiţia românească, în perioada în care Lia Savonea a condus CSM. La acel moment, 710 procurori şi judecători s-au delimitat de luările de poziţie ale CSM. Raportul Comisiei Europene releva „existenţa unui regres în funcţionarea instituţională a CSM" în perioada conducerii sale, concluzionând că Consiliul „nu îşi îndeplineşte rolul de a asigura un sistem de control şi echilibru eficace" pentru apărarea independenţei justiţiei. Această percepţie negativă, consolidată în timp printr-un număr impresionant de poziţii critice din cadrul sistemului de justiţie, face incompatibilă candidatura Liei Savonea, mai arată Declic.

Comunitatea mai invocă, în acţiunea din instanţă, şi percepţia publică asupra independenţei justiţiei.

Percepția publică și integritatea justiției

„Dacă oamenii nu au încredere că instanţele sunt independente, întregul sistem judiciar îşi pierde legitimitatea. Este ca şi cum ai avea o balanţă perfectă, dar dacă toată lumea crede că este trucată, nimeni nu va mai accepta rezultatele cântăririi. Experţi şi instituţii europene subliniază acelaşi principiu: aparenţele contează la fel de mult ca realitatea. De aceea, transparenţa, neutralitatea şi evitarea conflictelor de interese sunt esenţiale - nu doar pentru funcţionarea corectă a justiţiei, ci şi pentru menţinerea încrederii publice”, arată Declic.

Petiţia „nu mai promovaţi judecători toxici" a fost semnată de 70.000 de cetăţeni care cer respectarea legii şi a standardelor etice în sistemul judiciar.

Demersul juridic este coordonat de avocata Roxana Mândruţiu, care a obţinut victorii importante pentru comunitatea Declic în dosarele Certej, Rovina, Bâsca Mare sau Răstoliţa.

Toate costurile juridice, în valoare de 10.000 de lei, sunt acoperite integral din donaţiile membrilor comunităţii Declic. Suma include consultanţa juridică, redactarea cererii, documentare legislativă, taxele de timbru şi reprezentarea în instanţă.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, în data de 23 iunie, numirea Liei Savonea în funcţia de preşedinte al ICCJ, decizia fiind luată cu 9 voturi favorabile şi un vot împotrivă. Savonea a fost singurul candidat înscris la concursul pentru şefia ICCJ.

Preşedintele Nicuşor Dan a declarat, la sfârşitul lunii iulie, că va semna decretul de numire a Liei Savonea în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie de Justiţie, iar aceasta va prelua în data de 1 august postul, dacă fostul şef al ÎCCJ nu se răzgândeşte.

Comunitatea Declic a invocat, în acţiunea din instanţă, mai multe nereguli în procesul de numire. Demersul juridic este susţinut de o petiţie semnată de 70.000 de cetăţeni şi este finanţat integral din donaţiile membrilor Declic.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Bernadette Szocs a întors toate privirile la plajă! Cum se relaxează campioana noastră - https://pro-link.ro/VNa
FOTO Bernadette Szocs a întors toate privirile la plajă! Cum se relaxează campioana noastră - https://pro-link.ro/VNa
Citește și...
Dragoș Pîslaru: Implementarea PNRR nu se oprește, România a semnat un acord cu CE. Ce se întâmplă cu finanțarea autostrăzilor

Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene, Dragoş Pîslaru, a transmis, joi, că PNRR nu se opreşte și că Guvernul a adoptat Memorandumul care confirmă rezultatele pre-acordului cu Comisia Europeană.

Haos pe șoselele din țară. Accident cu patru mașini pe A1 și trafic infernal spre litoral și munte

Două persoane au fost rănite într-un accident petrecut pe autostrada A1 Bucureşti – Piteşti.

Un bărbat care a găsit o comoară în Hunedoara va primi o recompensă de aproape 30.000 de lei

Hunedoara a plătit 30.000 de lei pe un tezaur format din peste 400 de monede romane, ce a fost predat muzeului din Deva, potrivit unui proiect de hotărâre adoptat joi.

Recomandări
Cei trei judecători CCR care s-au opus „amendamentului Fritz”. De ce au considerat că legea este retroactivă

Trei judecători ai CCR au avut o opinie separată față de decizia care a declarat constituțional „amendamentul Fritz”. În viziunea lor, acesta încalcă principiul neretroactivității legii.

Care sunt principalele modificări din noua variantă a legii salarizării. Bolojan a promis, iar, că niciun venit nu va scădea

Ultimul proiect al legii salarizării aduce o creștere a bugetului pentru lefurile anului viitor cu aproape jumătate mai mare decât varianta anterioară. Ar putea primi bani în plus unii bugetari din sănătate, educație și alte domenii. 

Motivarea CCR în cazul „amendamentului Fritz”. De ce consideră că pierderea mandatului nu este o sancțiune retroactivă

Curtea Constituțională motivează că pierderea mandatului de către aleșii aflați deja într-o situație de incompatibilitate nu reprezintă o sancțiune retroactivă, după cum arată un un document publicat CCR.