Parlamentul Rusiei dezbate o solicitare de recunoaștere a independenței regiunilor Doneţk și Lugansk din Ucraina
Chiar în plină criză legată de situația din Ucraina, Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului Federaţiei Ruse, dezbate o cerere adresată preşedintelui Vladimir Putin pentru recunoaştea republicilor separatiste pro-ruse din estul Ucrainei.
Anunțul a fost făcut, vineri, de preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, informează AFP.
Deputaţii din Partidul Comunist rus au înaintat săptămâna aceasta un proiect de text prin care îl îndeamnă pe Vladimir Putin să recunoască independenţa republicilor populare autoproclamate Doneţk (DNR) şi Lugansk (LNR), din estul Ucrainei, şi unde luptă din 2014 forţele ucrainene.
"Aceasta este o problemă foarte importantă", a comentat preşedintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, pe mesageria Telegram.
Iată cele mai noi informații legate despre conflictul din Ucraina
Toate formaţiunile politice sunt în favoarea propunerii
Sunt prevăzute discuţii cu reprezentanţii diferitelor partide din camera inferioară începând de săptămâna viitoare, însă, potrivit lui Volodin, toate formaţiunile politice sunt favorabile proiectului.
Această declaraţie a venit chiar în ziua în care miniştrii de externe rus şi american, Serghei Lavrov şi Antony Blinken, au avut o întrevedere la Geneva asupra crizei ucrainene, Washingtonul suspectând Moscova că vrea să întreprindă o invazie în Ucraina.
Ce spune Preşedinţia Rusiei
Preşedinţia Rusiei a reacţionat vineri la această inițiativă, arătând că este important să se evite paşii care ar putea intensifica tensiunile, informează Reuters.
Legislativul de la Moscova urmează să organizeze săptămâna viitoare consultări privind recunoaşterea republicilor proclamate Doneţk şi Lugansk din Donbas, a anunţat vineri preşedintele camerei inferioare.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat că trebuie evitată obţinerea de avantaje politice într-o situaţie atât de fragilă.
Cum a început conflictul din estul Ucrainei
Războiul din estul Ucrainei, care s-a soldat până acum cu peste 13.000 de morţi, a izbucnit în primăvara lui 2014, după o revoluţie prooccidentală la Kiev şi anexarea Peninsulei Crimeea de către Moscova.
Reglementarea politică a conflictului, prevăzută prin acordurile de la Minsk din 2015, se află într-un punct mort. Rusia, în pofida faptului că neagă acest lucru, este considerată susţinătoarea militară şi financiară a separatiştilor din Ucraina.
Chiar dacă Moscova neagă orice intenţie de invazie, Kremlinul insistă asupra unor garanţii scrise pentru securitatea sa, inclusiv privind garanţia că NATO nu se va mai extinde.
În context, Viaceslav Volodin a acuzat NATO că vrea să "ocupe Ucraina" şi pe preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski de încălcarea procesului de pace. "Şi una şi alta pot duce la o tragedie, noi nu trebuie să permitem aceasta", a spus el.
În 2008, Rusia a recunoscut independenţa a două republici separatiste de pe teritoriul georgian, Abhazia şi Osetia de Sud. Ea a făcut acest lucru în urma unui scurt război cu Georgia, fostă republică sovietică ce doreşte să adere la NATO.
.webp)
