Criză de medici în România. Acolo unde este nevoie de ei, posturile nu sunt scoase la concurs

În aceași timp, experții în politici de sănătate spun că avem nevoie urgent de o reformă în ceea ce privește resursa umană. Criza medicilor și a asistenților este acută în unele zone, mai ales în cazul specialităților vitale, cum sunt terapia intensivă și chirugia.

Raportul arată că în România, puțin peste 70% din posturile de medici sunt ocupate, iar în ceea ce-i privește pe asistenții medicali, doar 80%. Culmea este că în perioada analizată, 83% din posturile vacante din sistemul sanitar nu au fost scoase la concurs. Sunt 10 specialități medicale cu deficit semnificativ, iar printre acestea avem: anestezie și terapie intensivă, cardiologie, chirurgie generală, recuperare, medicină de urgență.

De pildă, la Spitalul Județean de Urgență Arad, conform organigramei, sunt peste 600 de posturi libere. Lipsesc atât medici, cât și asistenti. Doar că, spune conducerea unității sanitare, dacă ar exista tot acest personal medical, nu ar avea pacienți pe care să îi îngrijească.

Florina Ionescu, manager Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad: „La finele anului 2019, am avut o rată de ocupare a paturilor de 68 la sută, în prezent această rată este de 60 la sută.''

În România, numărul de medici și asistente este stabilit în funcție de numărul de paturi care există în unitatea sanitară, adică după o formulă care nu mai funcționează de mulți ani.
O abordare corectă ar fi, spun specialiștii în politici de sănătate, ca normarea personalului medical să țină cont de caracteristicile populației dintr-o anumită zonă, dar și de volumul activității medicale și de complexitatea acesteia.

Dr. Adrian Pană: „O secție de spitalizare care nu are în jur de 80% o rată de ocupare a paturilor - cu mici excepții pentru bolile infecțioase - nu este eficientă pentru spital. Specialitățile medicale în toată lumea au încercat să meargă către spitalizare de zi sau ambulatoriu. Rarisim mai avem paturi în dermatologie sau reumatologie, inclusiv la chirgie s-a schimbat modelul.”

Birocrația rămâne o altă problemă importantă când vine vorba de angajări. Chiar la începutul acestei luni a intrat în vigoare o directivă a Ministerului Sănătății, care spune că orice modificare a statelor de funcții din spital se face prin ordin de ministru. De exemplu, dacă un medic primar iese la pensie, managerul poate angaja în loc un doctor tânăr cu un grad mai mic doar cu acordul ministrului, plus multe alte hârtii.

La fel de mare este birocrația și cănd vine vorba de recunașterea diplomelor obțiunute în străinătate, iar medicii care vor să se întorcă în țară așteaptă uneori luni de zile pentru a le fi recunoascute.

Vlad Mixich, expert în politici de sănătate: „Există în PNNR două componente de reform foarte interesante care ar avea potențialul să producă o schimbare majoră: una este legată de resursele umane în sănătate, unde România în acest moment este ca o găină grasă fără cap. Avem mulți absolvenți, avem mulți medici, dar avem cel mai scăzut număr de medici pe cap de locuitor din Uniunea Europeană. A doua măsură care are potențialul să schimbe lucruile este așa-numitul fond de calitate al spitalelor. Pentru prima dată se pun la dispoziție niște bani, care ar urma să fie oferiți ca bonusuri acelor cadre medicale care ar urma să-și îmbunătățească calitatea actului medical.''

Ministrul Sănătății nu a comentat raportul Curții de Conturi.