Critica oficială a legiștilor față de ordonanța antidrog: „elementul esențial”- stabilirea unor limite și afectarea șoferului

Legiștii cer modificarea legii în sensul stabilirii unor limite.

Medicii legiști cer clarificări cu privire la modul în care un șofer este afectat de prezența unor anume substanțe în corp și arată necesitatea dovedirii afectării capacității fizico-psihice de consumul anumitor substanțe, arată un comunicat al Consiliului superior de medicină legală:

„S-a constatat că principalul element generator al polarizărilor, opozante, al punctelor de vedere exprimate in cadrul acestor discuții, are la bază însăși semnificaţia noţiunii de șofat sub influența substanțelor psihoactive și a modului în care aceasta se transpune în concluziile expertizelor medico-legale.

Din punct de vedere medical, o persoană se află sub influența unei substanțe atunci când, ca urmare a consumului unei substanțe, capacitățile sale fizice sau psihice sunt afectate, cu reducerea abilităților sale de a gândi și reacționa normal, cu prudența și diligența necesare. De aceea este necesar a se proba că șoferul era mai puțin capabil, fizic ori psihic, sau ambele, de a avea o judecata clară, fără tulburări neurologice / psihice care să îi afecteze capacitatea de a opera un autovehicul fără riscuri, pentru el sau ceilalți participanți la trafic.

Citește și

Premierul Ciolacu, despre OUG 84: Sper că domnul ministru Predoiu a învăţat lecţia şi nu va pune căruţa înaintea cailor

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Așadar, este obligatoriu, atât în litera legii, căt și a spiritului ei, dar mai ales al obiectivității din punct de vedere toxicologic medico-legal, să fie demonstrată această afectare a comportamentului unei persoane, REALĂ ORI POTENȚIALĂ, de substanța identificată în corpul său, dar prin interpretare exhaustivă toxicologică, și nu prin congruențe forțate, simpliste (de tipul prezența substanței = influențare)”.

Expertiza medico-legală reprezintă nu doar prezentarea unor rezultate de laborator, ci o evaluare mai complexă care să arate afectarea individului din punct de vedere al conducerii unui autovehicul, cu mențiunea că nu toate persoanele reacționează la fel la anumite substanțe, care să ducă la „descrierea cu o cât mai mare rată de siguranță a capacităților fizice si psihice, semnelor si simptomelor, afectării neuro-psihice, motorii, senzitivo-senzoriale ale șoferului, pentru un anumit moment. Valabilitatea predictivă a oricărei concentrații per se se limitează la populația de soferi în ansamblu – statistic evaluată – și nu este neapărat aplicabilă fiecărui șofer ca individ.”

Determinări calitative și cantitative

Astfel, la toate substanțele, fie ele medicamente sau stupefiante, trebuie avută în vedere concentrația pentru stabilirea efectului și influenței asupra organismului, subliniază medicii legiști:

„Prin urmare, stabilirea prezenței stării de influență, NU poate și NU trebuie să fie corelată rigid cu:

-simpla prezență a unei substanțe (relevată prin determinări calitative) . Orice substanță poate avea efecte în organism doar dacă depășeste o anumită concentrație (de aceeea, de ex., medicamentele se administreaza dozate – cantitățile prea mici nu iși exercită efectele, cele prea mari pot avea efecte adverse). Similar, simpla detecție a unei substanțe psihoactive în organismal persoanei poate avea efecte asupra capacității sale de a conduce autovehicule DOAR DACĂ depășește anumite concentrații prag;

-valorile exacte ale concentrațiilor acestor substanțe în produsele biologice. Literatura și practica toxicologică vorbește distinct de noțiunile Lower effect limits / Limitele inferioare ale efectului, risk thresholds / prag de risc și limit of detection / limita de detecție. Limita inferioară a efectului reprezintă cea mai scăzută concentrație de substanță de la care se observă un efect asupra condusului, fără ca acesta să fie obligatoriu asociat cu un risc semnificativ crescut de accidente rutiere. Pragul de risc reprezintă concentrația de substanță de la care riscul de producere a unor accidente rutiere este semnificativ crescut. Limita de detecție este o valoare prag, stabilită din motive tehnice, pentru a se garanta un rezultat valid și reproductibil al analizei toxicologice și pentru a se evita rezultatele fals pozitive;

-aceleași valori de concentrație la subiecți distincți, datorită diferențelor de reactivitate individuală ce au o etiologie plurifactorială inclusiv determinate de utilizarea mai multor substanțe cu efect potențial psihoactiv, coadministrarea de medicamente, patologii asociate, caracteristici genetice, consumul de alcool etc;

-manifestările clinice (senzoriale, motorii, cognitive, vegetative). Acestea pot varia pe o plajă foarte largă la aceleași concentrații (de la nedecelabile până la un tablou clinic florid manifest). Nu există dovezi știintifice, statistic valide, universal aplicabile, ca să se poată trasa o corelație imuabilă între o anumită concentrație a unei substanțe în organism și „impairment” – afectare, cu precizarea că valori peste anumite limite generează efecte clinic manifeste la marea majoritate a subiecților. Trebuie menționat că nici simpla detectare a unor simptome clinice asociate consumului de stupefiante NU este suficientă pentru a se diagnostica starea de influență, deoarece simptome similare pot fi determinate de unele afecțiuni psihoorganice sau chiar de o stare de stres indusă de un eveniment de trafic rutier;

-prezența substanțelor în orice compartiment al corpului. Astfel, prezența de substanțe psihoactive exclusiv în urină nu pot modifica comportamentul, dar poate sugera existența unui consum anterior și, în anumite limite, magnitudinea lui, dependentă însă de durata de timp de la momentul consumului la momentul recoltării. Nici prezența de substanțe psihoactive exclusiv în salivă nu este aptă de a duce la modificări comportamentale.”

Cum reglementează legislația europeană evaluarea prezenței substanțelor în organism

CSML arată necesitatea raportării la legislația națională și europeană

„Din acest motiv, evaluările expertale pentru stabilirea stării de influență pleacă de la concentrațiile substanțelor psihoactive în organism care, pentru semnificație clinică, trebuie să depășească anumite niveluri prag, dar ele trebuie corelate cu simptomatologia clinică la momentul opririi în trafic sau cât mai aproape de acel moment, și cu evaluarea stării de sănătate a persoanei în cazul existenței unor comorbidități semnificative.

Aceste evaluări trebuie realizate întotdeauna prin raportare la legislația națională relevantă. Trebuie menționat faptul că la nivel european există trei abordări majore:

-stabilirea stării de influență, în care elementul esențial este identificarea unor simptome clare de afectare a capacității de a conduce vehicule în prezența unor substanțe psihoactive. Stabilirea stării de influență implică deci două stadii: identificarea prezenței unei substanțe psihoactive și apoi a efectului clinic al acesteia asupra capacității de a conduce autovehicule.

-stabilirea unor limite, în care elementul esențial este identificarea concentrațiilor substanțelor psihoactive de interes; în cazul în care acestea sunt peste anumite valori, fapta este incriminată;

-o abordare bistadială, cu pedepse mai ușoare dacă sunt depășite anumite limite ale concentrațiilor dar nu există semne și simptome clinice evidente, și pedepse mai severe dacă acestea există (cazul Germaniei de exemplu)”.

Legea trebuie completată cu limite ale substanțelor prezente în organism, pentru fiecare în parte

În concluzie, medicii legiști atrag atenția că în cazul României, unde există toleranță zero atât la consumul de alcool la volan și alte substanțe, legislatorul trebuie să stabilească cel puțin limitele minime de prezență în organism a acestor substanțe, întrucât există posibilitatea unei ingerări anterioare, care să nu producă însă efecte la momentul testării

„În cazul unor țări cu toleranță 0 (cum este cazul României) este obligatorie stabilirea unor limite inferioare, de la care să se realizeze raportarea rezultatelor pozitive (și nu neapărat stabilirea stării de influență), pentru a se putea obține o reproductibilitate corespunzătoare a concluziilor expertale dar și a deciziilor judecătorești. Trebuie menționat și faptul că, datorită progresului tehnic/tehnologic și științific al ultimelor decade, se pot realiza în prezent analize toxicologice de foarte mare finețe, cu sensibilitate foarte ridicată, care face posibilă, din punct de vedere tehnic, detectarea prezenței unor substanțe la concentrații foarte mici, dar a căror prezență nu poate fi interpretată ca având potențial toxic sau de influențare a funcțiilor normale ale organismului. În cazul substanțelor ilegale, aceste limite inferioare pot fi limitele de detecție (vezi mai sus). Cu toate acestea, în cazul medicamentelor, considerăm că aceste limite ar trebui să fie superioare, eventual dependente de concentrația terapeutică în cazul medicamentelor. Trebuie menționat, așa cum am făcut și altă dată public, că în cazul medicamentelor simpla citire a prospectului nu este suficientă, deoarece în acesta este menționată perioada de timp în care substanța respectivă are efecte asupra organismului persoanei, NU remanența în organism, care este mult mai mare. Prin urmare, substanța poate fi detectată, în cantități reduse, mult timp după ce nu mai are efecte clinice și, implicit mult timp după trecerea intervalului de timp în care nu este recomandată conducerea vehiculelor.”

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5