Statul are datoria să le ofere educație, terapie și un mediu sigur.

Astăzi, în cadrul campaniei „Iubirea nu omoară”, vă spunem povestea a două fete, rămase fără mamă, în urma unei crime.

Atenție, urmează imagini și informații, care vă pot afecta emoțional.

Durerea copiilor rămași în urma unor tragedii este sfâșietoare, cum să înțelegi și să accepți dintr-o dată moartea mamei?

Cristina Camil- fiica victimei: ”În momentul în care am fost la morgă să o recunosc. Era plină de vânătăi pe față pe mâini. Deci mâinile abia se vedea cum are unghiile rupte. Probabil cum s-a apărat”.

În martie 2020, în urma unui apel la 112, mama Cristinei a fost găsită moartă. Suspiciunile au planat imediat asupra fostului soț. Ionela avea două fete dintr-o altă căsnicie înainte să-l cunoască pe Gheorghiță.

Polițiștii au fost complici de la început la tragedie. Erau deranjați de apelurile la 112.

Cristina Camil: ”Au fost. Zeci de zeci episode - Chiar cu o săptămână înainte să omoare, din câte am înțeles, s-a bătut. O dezbrăca, o scotea afară pe poartă și a vrut s-o lege cu o funie de mașină să cadă pe mașină. Vecinii. Știau cei din familie, nu se băgau, iar vecinilor le era frică de el. Deci era o. Familia știa vecinii știa. Poliția știa și cu toate acestea. Nu așteaptă nimic”.

Reporter: Cum s-a întâmplat nenorocirea?

Cristina: ”În noaptea aia a bătut-o. Nu știu cât a putut să bată încât să omoare”.

Procuratura a cercetat moartea suspectă abia după ce autopsia a scos la iveală traumele provocate de lovituri. Poliția și-a bătut joc de locul faptei.

Gheorghiţă Turcu- agresor: ”A fost trimis în judecată în stare de libertate, într-o neglijenţă uluitoare. Judecătorii au pretextat că nu ajunsese expertiza medico-legală la timp la dosar”.

Purtător de cuvânt Curtea de Apel Bacău: ”Procesul a durat un an. Criminalul a fost condamnat definitiv la 15 ani de închisoare”.

Cosmin Savu: ”O viață nu se pedepsește cu închisoarea. Agresorii ajung aici după gratii sau ar trebui să ajungă, dar povestea femicidului începe cu mult mai devreme. Începe cu acte de violență. Poate simple. Verbale fizice psihologice dar sfârșesc cu acte foarte dure”.

Gheorghiţă este închis în penitenciarul Gherla. Are propria poveste acum…

Gheorghiţă Turcu- condamnat pentru omor: ”Povestea a fost mai tragică, așa un pic. Noi ne-am despărțit, eu am luat-o cu băutura tare bine, ne știi?”

”Aveam altercații da, păi nu v-am spus că iubeam. Îmbătăm și maică-să încât un mesaj ceva pe telefon. Îmi aduceam aminte băutura asta, nu o.”

Mesajele date victimei în acea perioadă sunt teribile.

Cristina a fost sfătuită de procurori să nu se constituie parte în dosar.

Justiţia a fost strâmba în continuare. Magistrații și-au bătut joc de supraviețuitoare.

Cristina Camil: ”Nu mă constitui parte civilă pentru că mi s-a spus că e mai bine să rămân parte vătămată în dosar, să nu mă constitui parte civilă”.

Oana Sandu- jurnalistă şi co-victimă: ”Vorbim despre niște cazuri care ar fi putut fi prevenite. Vorbim despre niște persoane care au nevoie de reparații din partea statului. Ele nu au fost protejate pentru că există o…existau plângeri penale, deși existau telefoane apeluri la 112, deși o comunitate întreagă știa de asta”.

Gheorghiţă Turcu – condamnat: ”Exagerat”.

Reporter: Cât valorează o viață?

Gheorghiță: ”Vă dați seama cu valoarea. Viața. Viața unui om. Atâta valorează o viață. Nebunia. Plus de asta am distrus copii”.

Din aprilie 2026 avem legea femicidului, dar aceasta este incompletă atunci când este vorba despre sprijinirea co-victimelor, urmașii sau rudele femeilor ucise.

Oana Sandu: ”Avem în continuare scuze, avem mai degrabă condoleanțe și avem foarte mult, am făcut tot ce am putut”.

Dar oare noi, ca societate, am făcut tot ce am putut?!