Comoară descoperită în Mureș: Tezaur cu 300 de monede romane de argint și bronz, găsit îngropat în pădure
Un tezaur vechi de peste 2000 de ani a fost descoperit de un căutător de comori din judeţul Mureş într-o pădure din zona localităţii Sângeru de Pădure. Tezaurul conține circa 300 de monede din argint şi de bronz.
Narcis Carţiş, cel care a găsit comoara, are 43 de ani, este pasionat de istorie şi în urmă cu un an şi jumătate a obţinut autorizaţie de detectorist. De atunci a făcut trei descoperi arheologice de excepţie: un vas antic cu monede în zona comunei Ernei, patru tertadrachme şi actualul tezaur de la Sângeru de Pădure.
„Caut extrem de mult şi din pădurea asta am făcut cam 50 la sută, jumătate de pădure deja e detectată, dar astfel de descoperiri sunt chestii de noroc. Nu poţi să ai o strategie, nu poţi să ştii unde găseşti ceva. Totul ţine de noroc şi insistenţă în ceea ce faci. Când auzi sunetul acela nu poţi să ştii ce ai găsit, fiindcă la fel sună şi la alte metale, nu poţi să ştii ce ai în pământ. E o bucurie ce am trăit când am văzut ce am găsit, e a treia oară când descopăr ceva valoros. Prima oară am urlat în pădure de bucurie - am găsit patru tertadrachme cu 200 de ani înainte de Hristos (monede de argint din Grecia Antică, n.r.). Dacă vin la detectat, nu vin pentru o oră sau două, fiindcă atunci pierd vremea, plec la 12 şi vin seara. Nu poţi să mergi după hărţi fiindcă nu sunt, trebuie doar să ai noroc", a declarat detectoristul Narcis Carţiş.
După ce a găsit comoara, Narcis Carţiş a anunţat Muzeul Judeţean Mureş. Şefa secţiei de Arheologie a muzeului, Nicoleta Man, a mers împreună cu o echipă de specialişti la locul descoperirii. În vasul roman îngropat nu foarte adânc pe care l-a descoperit Narcis Cartiș se aflau circa 300 de monede.
„Această descoperire intră în categoria descoperirilor întâmplătoare făcute de către căutătorii de comori care sunt destul de mulţi în judeţul Mureş. Zona aceasta ne rezervă din ce în ce mai multe surprize pentru că în ultimii doi ani au apărut chiar foarte multe descoperiri - monetare, inclusiv tezaure de bijuterii dacice. Descoperirea aceasta este un tezaur de epocă romană. Era o practică obişnuită de a ascunde avuţiile, cele acumulate în decursul unei generaţii sau mai multe generaţii, asta vom stabili în momentul în care vom determina perioada de acumulare a tezaurului. Prin practica vremii erau depuse într-o oală, în acest caz este vorba despre o oală romană care, după pastă şi formă, este produsă în atelierele de la Cristeşti. În interior apar urme de cocleală de bronz, deci s-ar putea ca pe lângă monedele de argint să fie şi monede sau obiecte de bronz", a declarat Nicoleta Man, conform Agerpres.
Descoperirea s-a făcut aproape de limesul Estic al Daciei unde existau trei castre romane, un flux mare de soldaţi, cu un nivel destul de ridicat de trai, zona fiind împânzită de aşezări rurale dacice în care trăiau agricultori şi meşteşugari.
"Tezaurul aşa cum arată nu este o valoare foarte mare pentru antichitate, estimăm la peste 200-300 de denari, având în vedere că solda unui soldat era între 200 şi 400 de denari şi mai cunoaştem şi câteva preţuri practicate în antichitate: din documentele care ni se păstrează se pare că un miel era vândut cu 3,5 denari, un purcel cu 5 denari. Deci este o acumulare relativ mică. Pe teritoriul judeţului Mureş mai există câteva tezaure importante, este vorba despre tezaurul de la Dâmbău, Sighişoara, Dumbrăvioara, două tezaure monetare descoperite la Cristeşti şi avem unul imens la Sălaşuri, cu 3.200 de denari, probabil era un personaj mai de vază. În acest areal cu multe descoperiri întâmplătoare ar trebui să existe ori o cetate dacică - pentru că toate podoabele dacice descoperite nu aparţineau unui om de rând, ci unei elite aristocratice - şi, bineînţeles, o aşezare romană căreia să îi atribuim acest tezaur. Tezaurele din judeţul Mureş se pare că sunt ascunse după anul 250, când au început conflictele cu iazigii şi marcomanii", a arătat Nicoleta Man.
Arheologii prezenţi la locul descoperirii au arătat că vasul este din antichitate şi nu a mai fost deranjat de când a fost îngropat.
Detectoriştii sunt recompensaţi de către muzeu cu 30-40% din valoarea bunului descoperit, iar în cazul unei descoperiri de excepţie se mai adaugă încă 15%.
