Colegiul Medicilor din România cere o nouă lege a malpraxisului. Ce vizează aceasta
O înțelegere amiabilă între medic, pacient și o firmă de asigurări cu care doctorul a încheiat polița de malpraxis poate scuti atât bolavii, cât și doctorii de un proces penal.
Cei care depun plângerea pot fi despăgubiți fără a ajunge în instanță. Popunerea vine de la Colegiul Medicilor și vizează gestionarea greșelii medicale. Este nevoie urgentă de reglementări în acest sens. În caz contrar, vom rămâne fără doctori în specialități importante precum terapie intensivă ori chirurgie. Mai mult, experții atrag atenția că de teama unui proces, doctorii ajung să practice „medicina defensivă” și să nu mai trateze cazuri grave.
În România, peste 90% dintre plângerile împotriva medicilor ajung în instanță. Se întâmplă acest lucru, spune președintele Colegiului Medicilor România, pentru că nu funcționează un alt organism căruia să i se adreseze pacienții sau rudele acestora.
Conform legislației actuale, decizia de malpraxis este dată de experții Institutului Național de Medicină Legală. Însă rezolvarea unui astfel de caz poate dura ani de zile, iar bolnavii sau familiile își pierd răbdarea. Așa se întâmplă că oamenii fac plângere la poliție sau direct la Parchet. Sute de doctori sunt chemați apoi la declarații.
Prof. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România: „Analiza unui act medical nu poate să fie făcută decât de un medic și să fie în aceeași specialitate. Vrem să creăm un corp de experți cu pregătire juridică, acreditați de Ministerul Justiției, să facă aceste judecăți de acțiune de malpraxis. Asigurarea de malpraxis a medicului să intre rapid în funcțiune. Pacientul care a suferit un prejudiciu, o suferință fizică, trebuie să fie despăgubit corect și într-un timp rezonabil”.
În multe țări din Vestul Europei există filtre de mediere, iar în zona penală ajung exclusiv cazurile în care medicul a greșit intenționat sau când neglijența este foarte mare. De pildă, în Franța, cele mai multe dintre cazuri sunt soluționate de o comisie specială din care fac parte reprezentanți ai pacienților, ai medicilor, ai spitalelor și firmelor de asigurări, dar și un magistrat. Peste 80% din cazuri sunt rezolvate la acest nivel în mai puțin de un an.
Vlad Mixich, expert în politici de sănătate: „Scopul nu este să băgâm medicii sau asitentele la pușcărie. Sunt țări precum Olanda, Suedia, Danemarca, Franța în care se încearcă rezolvarea cât mai repede, astfel încât medicul să nu ajungă în fața unui judecător, care să îl trimită la pușcărie, dar foarte important, pacienții să poată să fie despăgubiți cât mai repede, dar medicul să raporteze greșeala pentru ca alții să învețe din ea și să nu mai fie repetată”.
Specialițile cu cele mai multe plângeri sunt cele dificile și cu risc mare, spun cei de la Colegiul Medicilor: ATI, neurochirugie, ortopedie, chirugie generală. Numărul mare de plângeri penale duce în direcții care sunt în defavoarea paicenților, spun experții în sănătate. Pe de o parte, un lucru care se vede chiar la concursul de rezidențiat, iar tinerii nu se mai îndreaptă către aceste specialități. Apoi, doctorii nu vor să rămână într-un sistem în care nu se simt în siguranță și pleacă din țară. O altă consecință este practicarea a ceea ce se numește medicină defensivă.
Prof. dr. Daniel Coriu: „Medicul, dacă întâlnește un caz grav va face tot ceea ce este mai bine pentru el, să se protejeze el, nu binele pacientului nu este moral, nici corect, nici spre binele pacientului, dar aceasta este medicina defensivă. Există această frică de conflicte litigioase”.
În România, de teama sancțiunilor, mai puțin de jumătate din spitale raportează greșelile medicale. Pe de altă parte, chiar dacă sunt raportate, nu se iau măsuri pentru corectarea lor, spune președintele Colegiului Medicilor România.
.webp)
