Majoritatea cazurilor de malpraxis ajung la noi exclusiv în instanță. Cum ar trebui să fie despăgubiți pacienții lezați
Greșelile medicale trebuie recunoscute și reparate, altfel se repetă și pot afecta grav pacienții. În România, însă, mai puțin de jumătate dintre spitale au avut curajul să le declare.
Ne lipsește o politică de încurajare a acestei raportări, și mai ales un organism care să judece obiectiv problema, și atunci când este cazul, să despăgubească pacientul. În lipsa acestor reglementări, oamenii se adresează poliției, și sute de medici sunt chemați, la audieri.
În România, ultima raportare a greşelilor medicale este din 2019, când s-au înregistrat 5879 de cazuri.
Monitorizarea este făcută de Autoritatea Naţională pentru Managementul Calităţii în Sănătate. Însă, din cele 635 de unități medicale cu paturi, doar 256 au raportat.
Peste 50% sunt din cauza nerespectării măsurilor de prevenire și combatere a infecțiilor intraspitalicești. Pe locul doi sunt erorile în utilizarea medicamentelor, și pe trei incidente în care pacienţii au căzut din pat, sau de pe masa de operaţie. Pe listă mai sunt tehnicile greșite în efectuarea manevrelor invazive, erori în diagnosticare și tratament.
În teorie, legea sănătății prevede ca oamenii să se adreseze unei comisii de malpraxis din cadrul Direcției de Sănătate Publică. În practică, aceasta nu funcționează, pentru că cei care depun plângerea ar trebui să plătească între 1.000 și 4.000 de lei pentru expertiza medicală. Iar în final ar obține doar o decizie, nu o despăgubire, așa cum se întâmplă în instanță.
Nu există o instituție care să judece cazurile medicale
În România, peste 90% dintre plângerile făcute la adresa medicilor ajung în fața unui judecător. Se întâmplă acest lucru pentru că bolnavii sau rudele lor nu au la îndemână un alt organism care să le judece speța și să le acorde despăgubiri atunci când este cazul.
Vlad Mixich: „Plângerile penale împotriva medicilor sunt o caracteristică a României. Acest lucru nu se întâmplă în țările din Europa de Vest sau SUA, pentru că acolo sistemul a pus la punct niște filtre de mediere, astfel încât în zona penală ajung exclusiv cazurile în care medicul intenționat a greșit, sau când este vorba de o neglijență foarte mare''
Nicoleta Popescu, avocat: „Polița de malpraxis nu funcţionează în practică. Există atât de multe clauze de excludere încât medicul nu este protejat deloc în situaţia în care se află într-un caz de malpraxis. 90% dintre poliţe exclud daunele morale. Ori cea mai mare parte a despăgubirilor se referă la daune morale''
Dr. Andrei Nanu: „În 2021, cinci condamnări penale împotriva medicilor, pentru greșeli medicale care au implicat șase medici şi un spital. La fel ca în Franța, dar la un număr de medici de 5 ori mai mic''
În Franța, de exemplu, mai puțin de 20% dintre plângerile făcute la adresa doctorilor ajung în instanță. Cazurile pot fi soluționate la nivelul spitalului sau de o Comisie specială, pentru consiliere.
Aceasta este formată dintr-un magistrat și reprezentanții pacienților, ai medicilor, ai spitalelor și ai firmelor de asigurări. Oamenii nu plătesc nimic, iar cazurilor sunt soluționate în cel mult 1 an.
Pentru a mări gradul de recunoaștere a greșelilor medicale și pentru a găsi o soluție ca oamenii să fie despăgubiți fără a se adresa instanței, Colegiul Medicilor România a lansat, pentru prima dată, dezbateri pe această temă. Prima a fost organizată în București, însă vor urma și în alte orașe din țară.
.webp)
