Codruta Kovesi - singurul procuror general al Romaniei care-si duce mandatul pana la capat

La Revolutia din '89, procuror general al Romaniei era Nicolae Popovici (numit in aceasta funtie in 1979), care a fost inlocuit in 10 ianuarie 1990 cu procurorul Gheorghe Robu, care a detinut aceasta pozitie pana in 10 decembrie 1990.

Magistratul militar Mihail Ulpiu Popa Cherecheanu a fost cel care a preluat functia, detinuta pana in 26 aprilie 1993, cand a fost inlocuit cu Vasile Manea Dragulin, care a ramas procuror general al Romaniei pana in 27 august 1996, cand i s-a succedat Nicolae Cochinescu, actual judecator al Curtii Constitutionale. Cochinescu a detinut aceasta pozitie un an, pana in 26 august 1997.

In 1 septembrie 1997, Sorin Moisescu (consilier prezidential al lui Emil Constantinescu-n.r.) a fost numit procuror general, care a parasit aceasta functie in 20 iunie 1998, fiind numit presedintele instantei supreme.

Intre 8 iulie 1998 si 25 ianuarie 2001, functia de procuror general al Romaniei a fost detinuta de procurorul timisean Mircea Criste.
in 25 ianuarie 2001 a fost numit cu Joita Tanase, care a fost inlocuit in 29 august 2003 cu procurorul militar sibian Ilie Botos, schimbat din functie, in 28 iulie 2006, in urma scandalului mediatic privind fuga din Romania a lui Omar Hayssam, inculpat pentru fapte de terorism, in legatura cu rapirea a trei reporteri romani.

In 26 august 2006, ministrul Justitiei de atunci a nominalizat-o pentru functia de procuror general al Romaniei pe Laura Codruta Kovesi, confirmata de seful statului. In 2 octombrie 2009, presedintele Traian Basescu a semnat decretul de reinvestire in functia de procuror general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru o perioada de trei ani, pentru Laura Codruta Kovesi. A doua oara a fost propusa de fostul ministru al Justitiei, Catalin Predoiu, in 25 septembrie 2009.

Articolul 54 din Legea 303/2004 privind statutul magistratului arata ca procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este numit de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Justitiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de zece ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.

Alineatul 3 al articolului citat prevede ca presedintele Romaniei poate refuza motivat numirea in functie, aducand la cunostinta publicului motivele refuzului. Cu o saptamana inainte de a fi semnat decretul prezidential, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ pentru reinvestirea Codrutei Kovesi, motivele expuse fiind mai mult de ordin personal decat legate de probleme manageriale. Avizul negativ dat Codrutei Kovesi era previzibil dupa ce a amendat public anumite masuri dispuse de Sectia CSM, ea dand de inteles ca nu se poate face auzita in interiorul Consiliului.

Cea mai vadita ostilitate intampinata de Codruta Kovesi a fost, inca de la inceputul mandatului sau, din partea lui Liviu Dascalescu (fost procuror general al Curtii de Apel Bucuresti (intre timp pensionat din magistratura, insa lucreaza ca avocat-n.r.), caruia procurorul general i-a si spus la bilantul activitatii Ministerului Public ca ar trebui sa iasa la pensie, daca tot si-a scos decizia de pensionare. Kovesi nu a ezitat sa-i felicite pe procurorii de la parchetle locale si sa prezinte problemele grave cu care se confrunta, avand de solutionat mii de dosare, in timp ce a criticat modul de abordare a chestiunilor de catre procurorii generali ai parchetelor de curti de apel, unde "norma" era de 40 de dosare la un procuror.

 Nici presedintele de atunci al Consiliului Superior al Magistraturi, judecatorul Virgil Andreies, nu se numara printre simpatizantii procurorului general. Chiar de la preluarea conducerii CSM de catre Andreies, Kovesi a facut un bilant deloc elogios al activitatii Consiliului, remarcand ca viitorul acestui for este strans legat de inlaturarea perceptiei ca mimeaza indeplinirea rolului sau.
Kovesi a cerut, in sedinta de bilant a CSM, din ianuarie 2009, ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii care au decizii de pensionare sa le puna in practica, o solicitare similara fiind adresata magistratilor care isi continua activitatea avand decizia de pensionare in buzunar. Ea a subliniat ca aceste demersuri sunt necesare, daca se doreste ca standardele de integritate si moralitate sa fie respectate.

Totodata, Kovesi a amendat prelungirea detasarilor inspectorilor judiciari ai Consiliului, in contextul in care Inspectia Judiciara nu lucreaza cu o masura egala si produce confuzie in sistem.
seful Ministerului Public a subliniat ca, pentru ca CSM sa fie credibil in ochii cetatenilor, trebuie sa sanctioneze la timp incalcarile legii si ale Codului deontologic, nu la sfarsitul anului, de teama unui raport de tara nefavorabil din partea Comisiei Europene. "Pentru a fi credibili in ochii oamenilor, trebuie sa sanctionam incalcarile legii si ale Codului deontologic atunci cand ele ne sunt semnalate, si nu la sfarsitul anului de teama unui raport de tara nefavorabil", a sustinut Kovesi, subliniind ca, atata vreme cat nu vor putea oferi garantii de integritate profesionala si morala a magistratilor romani, actele procedurale ale acestora risca sa fie ignorate in alte state membre si sa nu fie recunoscute.
Procurorul general mai spunea ca, fata de 2008, "in cea mai mare parte problemele au ramas aceleasi, iar unele chiar s-au accentuat".

"Astfel, daca ma refer la problemele de personal, anul trecut la aceasi data aveam 22 de unitati de parchet cu unul sau doi procurori, acum avem 49 de astfel de unitati, deci mai mult decat dublu fata de 2008", afirma Kovesi, subliniind ca ii apreciaza pe colegii care, singuri fiind la Parchet, au reusit sa solutioneze un numar impresionant de dosare, fara rebuturi profesionale.

Pe langa problema volumului de activitate sau faptul ca exista riscul ca un parchet sa fie inchis oricand daca un procuror devine indisponibil, exista si alte probleme, sustinea Kovesi. "Negasind solutii de ocupare a posturilor si sub presiunea posibilitatii blocarii unor unitati, coborand standardele de control nu facem altceva decat sa cream un alt tip de vulnerabilitati, care au condus la comportamente nedeontologice sau uneori infractionale", declara Codruta Kovesi.

Kovesi spunea ca in 2008 a propus sa se aiba in vedere posibilitatea renuntarii la unele unitati de parchet a caror functionare nu poate fi asigurata la standardele asteptate, procurorul general sperand ca aceasta propunere va fi reevaluata.

 

"Si daca tot vorbim de standarde, imi vine greu sa ma uit in ochii unor oameni care imi vorbesc despre imagini cu procurori care ingenuncheaza la propriu inculpatii. Cred ca toata lumea stie la ce caz ma refer (cazul prim-procurorului de la Viseul de Sus privind modul de solutionare a unei agresiuni, pensionat la scurt timp dupa aceasta declaratie - n.r. ) si trebuie sa-mi exprim din nou nemultumirea cu privire la inconsecventa Inspectiei Judiciare, pentru ca eu am formulat anterior o sesizare disciplinara, care a fost clasata fara a se verifica cele semnalate. Presiunea mass-media a determinat ulterior sesizarea din oficiu a CSM asupra acestui caz. Vazand rapiditatea cu care CSM s-a sesizat dupa difuzarea imaginilor, ce concluzie putem trage? Ca daca vrem sa obtinem o reactie a CSM, trebuie sa ne adresam mai intai presei", mai afirma procurorul general.

In opinia sefului Ministerului Public, in felul acesta magistratii se decredibilizeaza, desi se asteapta ca societatea sa le respecte dreptul de a se autoguverna. "Inspectia Judiciara nu lucreaza cu o masura egala si produce confuzie in sistem. Exista un ghid de inspectie pe care insa fiecare inspector il interpreteaza personal. Exista inspectori care solutioneaza lucrarile la limita implinirii termenului legal (un an de la data comiterii faptei de catre magistrat - n.r.), astfel ca au existat cauze clasate pentru prescriptie", arata Kovesi.

Procurorul general afirma ca in 2008 a subliniat importanta consolidarii Inspectiei Judiciare, dar nu prin detasarea unor magistrati, ci prin angajarea personalului propriu, insa, la sfarsitul anului, s-a constatat ca a fost modificat regulamentul privind recrutarea inspectorilor "pentru a satisface in mod formal exigentele Comisiei Europene".

"S-a stabilit ca selectarea inspectorilor sa se faca cu asigurarea reprezentativitatii, iar in loc ca inspectorii sa fie recrutati potrivit noii proceduri CSM, a prelungit pur si simplu detasarile inspectorilor care erau in functie, uitand de noul regulament", sublinia Codruta Kovesi.

Ea arata ca apreciaza si sustine independenta magistratilor, dar ca fiecare trebuie responsabilizat atat pentru deciziile luate, cat si pentru metodele folosite in instrumentarea cazurilor, pentru ca numai asa se diminueaza riscul unor erori si se amelioreaza functionarea justitiei. "In contextul unificarii practicii judiciare, imi doresc sa demaram cat mai curand posibil un dialog intre procurori si judecatori pe tema notiunii de pericol pentru ordinea publica. Interpretarea ei este in mare masura responsabila pentru imaginea negativa pe care o avem in ochii oamenilor si m-as gandi numai la articolele din presa recenta care pun in dezbatere publica diferenta de tratament la luarea masurilor preventive pornind tocmai de la aprecierea pericolului pentru ordinea publica in cauze cu trafic de zeci de kilograme de droguri sau trafic de arme. Pentru noi poate fi doar o divergenta de opinie asupra intelesului unui text legal, dar cetatenilor le poate induce neincredere in profesionalismul celor care aplica legea", mai arata seful Ministerului Public.

 Totodata, Kovesi spunea ca trebuie identificate "cu realism, in cadrul CSM", care sunt cu adevarat acele atributii care pot face din Consiliu o institutie eficienta si sa propuna masuri normative de trecere a unor atributii la Ministerul Justitiei si la Ministerul Public.

"Raspunderea unui organ colegial este greu de stabilit, dar transferarea raspunderii pentru activitatea Ministerului Public la procurorul general ofera perspectiva unei conceptii unice manageriale si a unei responsabilitati clare pentru deciziile luate", conchidea Codruta Kovesi.

In cel de-al doilea mandat, relatia lui Kovesi cu CSM (care din 2011 are noi membri ca urmare a alegerilor magistratilor, dupa expirarea mandatelor de sase ani ale majoritatii membrilor-n.r.) s-a imbunatatit, de altfel acesta fiind si unul dintre obiectivele sale.
Mai mult, in doua rapoarte ale Comisiei Europene privind stadiul reformei din justitia romana, procurorul general al Romaniei, si nu institutia, a fost apreciat pentru modul de administrare a Ministerului Public si rezolvarea carentelor.

In 6 iulie 2011, fostul ambasadorul Frantei la Bucuresti, Henri Paul (care si-a incheiat mandatul in Romania, in februarie 2012-n.r.), i-a conferit procurorului general al Romaniei, Codruta Kovesi (numita in aceasta functie cand avea 33 de ani-n.r.), Ordinul National al Meritului in grad de ofiter, spunand ca procurorul general reprezinta un pariu castigat al tinerelor generatii ale acestei tari. "Pentru ca stiu ca indepliniti in mod ireprosabil aceste functii importante, permiteti-mi sa va spun in ce masura reprezezentati pentru mine un pariu, un pariu castigat al tinerelor generatii ale acestei tari si cat de mult mi-as dori ca exemplul dumneavoastra sa fie urmat. Este cu sigurata unul dintre motivele care au stat la baza deciziei presedintelui Nicolas Sarkozy de a va conferi aceasta distinctie", i-a spus ambasadorul Henri Paul Codrutei Kovesi, la ceremonia de decernare a Ordinului National al Meritului in grad de ofiter.

El si-a exprimat sprijinul deplin pentru procurorul general.

"Ati dus cu toata energia necesara o munca de reorganizare si de modernizare a Parchetului, pentru a-i permite sa faca fata cat mai bine posibil lipsei de dotari de care suferea. Aceasta cautare a eficacitatii se regaseste in rezultatele obtinute de DIICOT si de DNA, doua institutii a caror buna functionare a fost evidentiata de rapoarte succesive ale UE", i-a spus ambasadorul lui Kovesi.