Clădirile construite de politicieni pe bani mulți ca să păcălească votanții și lăsate apoi în paragină. Cum au ajuns să arate
Construite cu generozitate din bani publici, investiţii de sute de mii de euro sunt nefolosite de foarte mulţi ani, aşa că se transformă în ruine.
Ridicate în grabă înaintea unor campanii electorale, cu scopul de a păcăli votanţii, multe dintre ele au fost făcute fără autorizaţii, aşa că acum nici nu pot fi demolate uşor. Este nevoie de procese în instanţă şi de alţi bani, plătiţi tot de la buget.
Ridicată în 2010 într-un cartier sărac din Făgăraş, o clădire de 100.000 de euro din bani publici trebuia să adăpostească opt familii de romi. Consiliul judeţean a dat banii pentru construcţie dar nu s-a mai îngrijit apoi să recepţioneze lucrarea, s-o intabuleze şi s-o predea primăriei. Lăsată de izbelişte, clădirea a căzut pradă localnicilor.
Localnic: Am luat o tablă să fac şi eu bani, să cumpăr mâncare la copii.
Reporter: Păi şi cum a ajuns clădirea asta aşa... au luat şi alţii?
Localnic: Toată lumea care a putut.
Localnică: “Eu nu am casă, eu aicea stau. Şi am vrut şi eu o cameră acolo. Nu ne-a dat-o nimenea, mai bine or lăsat de s-o stricat.”
Devenită un real pericol pentru oameni, clădirea ar trebui demolată dar, culmea, Primăria Făgăraş nu poate face asta pentru că nu e proprietară.
Gheorghe Sucaciu, primarul municipiului Făgăraș: “N-a folosit nimănui, mai mult de atât acolo noi am avut probleme pentru că a început să se fure din locuinţa respectivă."
Consiliul Judeţean Braşov a investit şi la Săcele 150.000i de euro într-o construcţie destinată familiilor nevoiaşe. Ridicată fără nicio autorizaţie, acum 15 ani, nu a fost folosită nici măcar o zi.
Constantin Oțelaș, localnic: ”Era curată făcută, cu încălzire, cu centrala, tot. Acum nu mai e nimic, a dispărut tot. Na!”
Virgil Popa, primarul municipiului Săcele: “Am demarat un proces în instanţă astfel încât să obligăm consiliul judeţean să demoleze această clădire."
Demolat va fi şi un aşa-zis centru de informare turistică ridicat acum 14 ani cu 38.000 de euro din bugetul judeţului Braşov dar care n-a fost niciodată deschis.
Şi la Galaţi, un terminal pentru pasagerii care ar fi trebuit să vină pe Dunăre, o dată cu intrarea în spaţiul Schengen, aniversează în curând zece ani de... nefolosință. A costat un milion de euro şi, potrivit reprezentanţilor Administraţiei Porturilor Dunării Maritime, a şi fost proiectat greşit.
Alexandru Șerban, director APDM Galați: "După cum se poate vedea, bordul liber este foarte jos, la acest ponton, şi navele de croazieră care ar veni în zona Galaţiului - ele vor fi, cu siguranţă, la o cotă cu mult mai înaltă. Practic debarcarea pasagerilor s-ar face într-un mod greoi, ar trebui să amenajăm un fel de pasarelă care să faciliteze accesul."
Cum în Schengen n-am mai intrat şi pontonul a rămas neutilizat, noul director al companiei care îl administrează spune acum că a redus costurile de întreţinere şi pază de la zece mii de lei pe lună, la patru mii de lei.
După zece ani în care terminalul a stat nefolosit aici, în Portul Galaţi, Administraţia Porturilor Dunării Maritime s-a gândit că ar putea să îl închirieze. Până şi destinaţia ar putea să fie schimbată, pentru că proiectul european obliga păstrarea profilului doar pentru 5 ani din momentul accesării fondurilor.
Bogdan Brânzan, Asociată "Galaţi, oraşul meu": "Poate fi şi un restaurant cu specific pescăresc sau un punct de belvedere pentru vizitatori"
Pontonul de 40 de metri lungime este prevăzut cu sisteme moderne de intrare şi ieşire a pasagerilor UE şi non-UE, cu spaţii de verificare a documentelor şi birouri pentru poliţiştii de frontieră, vameşi şi lucrătorii SRI.
